Construirea unui stadion hi-tech în Iași

Cu toții știm faptul că sportul este de o însemnătate majoră astăzi. În țara noastră s-au construit în ultimul timp două stadioane absolut magnifice în Cluj și București, de care cu toții suntem mândri. Firesc ar fi să continuăm investiția într-un domeniu de interes strategic, care atrage un interes enorm în rândul oamenilor și cred că Iașul ar trebui să fie în fruntea listei de priorități cu un asemenea proiect ambițios. Ardealul și Țara Românească sunt provincii românești străvechi, dar vă rog mult să nu uitați nici de Moldovioara noastră. La 1 decembrie 1918 cu toții am jucat Hora Unirii, nu-i așa? Firesc ar fi deci să ne dezvoltăm împreună frumos și armonios.

Mi-a plăcut enorm un slogan electoral: “USL iubește Iasul!” Ca cetățean al acestui oraș, m-am simțit iubit, apreciat, respectat. O transpunere frumoasă în fapte a acestor vorbe ar fi un asemenea proiect pentru urbea noastră natală. Nu ne deranjează nicidecum că ne-au luat-o alții înainte pentru că, la urma urmelor, cei din urmă vor fi cei dintâi (iar cei dintâi rămân cei dintâi). Putem beneficia de expertiza și experiența acumulată prin construirea celorlalte stadioane și realiza un lucru bun pentru noi și copiii noștri, care să ne facă cinste.

Merg des la meci cu nepoțelul meu Mihnea – Inimă de Leu. Stadionul este îngrijit, se cunoaște că avem un primar destoinic și priceput în persoana domnului Gheorghe Nichita. Deși apreciez și sunt recunoscător pentru acest lucru, nu pot să nu remarc cu tristețe că arată cam ca pe vremea bunicii, nu mai ține pasul cu vremea. Acum, să stabilim un lucru: sunt unele lucruri pe lumea asta care devin tot mai valoroase odată cu trecerea timpului. Spre exemplu, nu putem acuza un vin nobil că ar fi prea vechi, o bijuterie antică sau o piesă de Caragiale, e savuroasă și de actualitate mereu. Dar cred că a venit vremea pentru un stadion nou-nouț, fain și modern “de să stea mâța-n coadă”.

Dulcele târg al Ieșilor este o capitală regională culturală, universitară, spirituală și economică a țării ce merită un stadion pe masură. Acum știu că trecem printr-o criză financiară, “îi jăli di parali”, n-aș vrea să se zică că “țara arde și baba se piaptănă”. Dar după furtună răsare întotdeauna soarele și vor veni și vremuri mai bune. De aceea, să analizăm această propunere, cu mintea și inima și să îi facem loc în planurile și agenda de viitor. Sunt încrezător că ieșenii vor savura un meci de calitate pe un stadion magnific în curând. Eu și nepoțelul meu de-abia așteptăm și sper că și voi, la fel!

GOOOOOL, GOOOOOL, GOOOOOL!!! ArdeIașul! :-)
♥


Cu mult drag, respect și considerație,

MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA

Berea ZIMBRU la gloria pe care o merită

Vă mai amintiți de berea ZIMBRU, făcută cu măiestrie la Iași? Ce bună mai era, rece si gustoasă, servită la o terasă cu prieteni buni și cu o tolbă de povești! Cărui berar, dintre cei mai dedicați și mai priceputi, cu dorința arzătoare de a face diferența în afaceri îi revine onoarea și privilegiul de a reînvia aceasta marcă românească de prestigiu la gloria de altădată?

Condiții prielnice pentru relansarea acestui produs de calitate există berechet. Romanii s-au dovedit a fi fideli mărcilor autohtone tradiționale în paralel cu respectul și considerația acordate mărcilor de peste hotare. Berea URSUS este un exemplu elocvent. Apoi zimbrul este un simbol românesc străvechi, în special pentru zona Moldovei. Într-un sondaj recent de opinie, românii doresc într-o proporție covârșitoare unirea Basarabiei străbune la Patria-Mamă, România. S-au strâns și semnături pentru înființarea unei legi pentru ca relațiile cu Moldova de peste Prut să devină o prioritate pentru statul român. Ideea este că există o emulație în rândul românilor pentru acest subiect, iar berea Zimbru ar putea profita cu succes de acest lucru. Așteptăm cu nerăbdare să sărbătorim unirea Basarabiei cu România și cu bere ZIMBRU!

Se pot face niște spoturi publicitare de excepție, folosind istoria glorioasă a acestui neam, care să ne motiveze și să meargă la suflet. De exemplu, iluștri domnitori ai acestei țări, după diferite momente din activitatea lor (lupte, ctitorii, vizite de lucru – munca câmpului, albinărit, pescuit, ateliere de meșteșugari, negustori, serbări câmpenești, etc. ), sărbătoresc cu supușii reușita cu o bere Zimbru plină de caracter. Ar da o notă de culoare, cu costume pitorești și de epocă, ar întări sentimentul mândriei și valorii naționale. Eu aș cumpăra negreșit un butoi de bere ZIMBRU să cinstesc cu cei dragi. Voi?

Hai noroc și sănătate!
♥


Cu mult drag, respect și considerație,

p.s.
“Trăiască berea în care ne-am născut
Trăiască berea, că tare ne-a durut
Foaie verde și-o lalea
Fie pâinea cât de rea
Chiar aici în țara ta
Tot ți-o fură cineva”
:-)


MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA

Dorul Basarabiei

Reîntregirea Neamului Românesc, Unirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord cu țara-mamă, România, este proiectul de țară cel mai important al zilelor noastre pentru toți românii. Avem uriașa șansă să scriem file de aur în cartea Istoriei Neamului, de a rămâne în conștiința copiilor, nepoților și stră-strănepoților noștri ca fiind generația care a desăvârșit Unirea, Visul de veacuri al tuturor Românilor.

Nu e momentul nicidecum să fim rezervați, reticenți, cârcotași, trufași sau nesăbuiți, ci generoși în eforturi și entuziaști. Ca să fiu sincer, sunt un pic dezamăgit de felul cum decurg treburile, deși ne putem mândri și cu lucruri bune și frumoase. “Too little, too late.” / “Prea puțin, prea târziu,” cum zice un cântec minunat. Să umplem piețele orașelor și satelor țării cu toată suflarea, până la refuz, cum am făcut-o când a venit Președintele S.U.A., Bill Clinton, la București cu ceva timp în urmă și să cerem într-un singur glas, o singură inimă UNIREA! Asta este atitudinea care se impune! Când îți dorești ceva cu adevărat, tot Universul conspiră pentru îndeplinirea visului tău, să nu uităm asta!

Aș dori, în continuare, să supun atenției dumneavoastră unele aspecte ale problemei:

- Ideea că Basarabia este săracă și că nu ar trebui să ne “încurcăm” cu ei, trăgându-ne în jos. Culeasă de pe net, din comentariile la melodia “Eminescu” interpretată de Doina și Ion Aldea Teodorovici. Și alte variațiuni pe aceași temă. Ei bine, “săraci” cu duhul sunt cei ce gândesc astfel de tâmpenii și inepții. Marea e grădina Ta, Doamne, și când mai “uiți” și poarta larg deschisă, toți nărozii se bulucesc să intre în ea!

În primul rând, să privim și să analizăm problema Basarabiei empatic, încercând să ne punem în pielea fraților noștri basarabeni. Basarabia atrecut prin momente de mare cumpănă, a fost furată, ruptă de la sânul Patriei-mamă cu forța, s-au comis atrocități de neimaginat. Întrebarea mea pentru voi, prieteni, este următoarea: Dacă ar fi fost cineva drag vouă, un bunic sau o bunică, v-ar conveni situația? Ați încerca să o reparați și să o aduceți la normalitate? Să faceți ce e drept, curat și bun în ochii lui Dumnezeu? Când un fiu pe care l-ai crezut pierdut se întoarce acasă, după multă vreme și după ce a trecut prin primejdii multe, deschizi larg porțile, brațele și mai ales inima și te bucuri și îi mulțumești Domnului! Similar, și fiul nutrește aceleași sentimente înălțătoare. Așa trebuie să gândim și noi.

În al doilea rând, judecând acum strict rețeta financiară, aceasta poate fi una foarte benefică și prosperă pentru noi, toți românii, dacă știm să ne jucăm bine cărțile. Unirea face forța! Ea poate crea o emulație în rândul nostru, poate descătușa forțe nebănuite, putem strânge rândurile cu entuziasm și să ne angajăm în proiecte generatoare de prosperitate, împlinire și bucurie. Totul depinde de noi, nu de altcineva, mingea e în terenul nostru. Să vedem cum au făcut alții, mai cu scaun la cap, într-o situație similară. Germania nu a șovăit nici o clipă în a plăti factura reunificării, fapt ce s-a dovedit benefic și din punct de vedere financiar, ea numărându-se în prezent printre liderii națiunilor Europei și a Lumii întregi. Și dacă nici nemții nu mai știu cum să rezolve o treabă de calitate, atunci cine? De luat aminte și de urmat exemplu și pentru români.

Un moș de-al meu a spus odată o vorbă care mi-a plăcut enorm și care mi-a rămas adânc în tărtăcuță: “Banul trebuie manipulat.” Și nu invers, adică, înțelesul este intrinsec. Dacă găsim definițiile corecte și autentice a banului și a manipulării, atunci, cred eu cu tărie, ar trebui să ne dedicăm trup și suflet proiectului acesta minunat și să jucăm Hora Unirii Românești în curând la noi acasă. Basarabia nicidecum nu ne încurcă, ci categoric ne descurcă! Mai presus de toate, Unitate!

Basarabia este un colț de rai, un plai fermecat, cu oameni fantastici și unele dintre cele mai fertile soluri. Ce am putea dori mai mult? În privința basarabenilor, așteptăm același entuziasm și aceeași atitudine. Și ei au de câștigat de pe urma Unirii. România are toată gama de forme de relief, o țară cu multe bogății naturale și cu oameni frumoși, prilej de explorare și de dezvoltare. S-ar reîntregi astfel marea și frumoasa familie a Românismului, leagănul unde putem să ne împlinim, să ne afirmăm liber și creativ și să încercăm să fim fericiți. Vă așteptăm, frați basarabeni, Români verzi ca stejarul, înapoi în matca strămoșească Românească, fiindcă nicăieri nu e mai bine ca Acasă!

- Există unii dintre noi care privesc dialectul și graiul basarabean ca fiind unul învechit și inferior. O mare și imensă eroare! Nu știu dacă cineva a lansat această idee cu scop destructiv și manipulator, deși probabil este iarăși prostia noastră proverbială. Idea că dialectul sau graiul basarabean ar fi inferior este un stereotip negativ și o prejudecată negativă și trebuie combătută cu toate forțele!

O explicație există. După părerea mea, faptul că mulți ani de zile am pierdut complet legătura cu Basarabia, dialectul este complet nou pentru noi și se declanșează un mecanism de autoconservare. La fel și pentru basarabenii de peste Prut, celelalte dialecte românești și prin extenso și alte însușiri și aspecte ale românilor din România le pot părea străine și neprietenoase, din același instinct de conservare. Acesa este bun în anumite contexte, dar în situația de față trebuie să ne adaptăm schimbării care aduce bucurie și progres. Toate graiurile României Mari – Basarabean, Ardelenesc, Muntenesc, Moldovenesc, Oltenesc, Dobrogean, Bănățean, Maramureșean, Bucovinean și Crișănean sunt la fel de frumoase și valoroase. Eu am făcut facultatea la Cluj și unul din motivele pe care îi iubesc pe ardeleni este că sunt mândri de graiul lor. Aviz și moldovenilor mei! (Noroc cu domnul primar Gheorge Ștefan aka Pinalti, care ne dă un exemplu frumos în acest sens.) Destinul m-a plimbat apoi și prin Canada și acolo am reținut o expresie valoroasă cât un lingou mare de aur: “A chacun ou chacune, ses forces et valeurs.” / “Fiecare are forțele și valorile sale.” Nu pot să uit o emisiune “Românii au talent” în care inegalabilul Mihai Petre a rămas plăcut impresionat de prestația unui Nică basarabean, lăudându-i dulcele grai. Acesta ar trebui să fie reperul pentru noi toți! Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim cu toții, prin fiecare grai al ei! Rezumând, zestrea culturală a României devine mult mai bogată prin Unire cu perle și nestemate noi și neasemuit de frumoase și asta ar trebui să fie prilej de bucurie, încântare și celebrare pentru toți! (Când m-oi întâlni cu Mihai Petre, cu prima ocazie, o să îl premiez pentru treaba asta cu o damigeană de trascău de Miroslovești, puțin acruț, numai cât să-ți sară pălăria din cap la doi kilometri distanță, strașnic și numai bun.)

Acum, să analizăm puțin ipoteza că graiul basarabean ar fi, vezi Doamne, învechit. Sunt pe lume lucruri care, odată cu trecerea timpului își sporesc exponențial valoarea, li se adaugă noblețe și prestigiu. Spre exemplu, nu putem acuza un vin nobil că ar fi prea vechi, o bijuterie antică sau o piesă de Caragiale, e savuroasă și de actualitate mereu. Așa și cu dialectul basarabean.

- Basarabia străbună va ajunge din nou Acasă, în hotarele României Mari, acolo îi este locul, unde îi șade bine și unde este pusă cel mai bine în valoare. Pentru că, așa cum cânta Eva Kiss în „Puterea Dragostei”, “E scris în stele, Noi vom fi mereu, O singură inimă, La bine, la greu.” Dar să procedăm inteligent. Vă invit să vedeți, dacă nu ați făcut-o deja, epicul film “Ghandi”, unde acest uriaș performer al Omenirii, Mahatma Ghandi, ne indică modalitatea corectă și eficientă de rezolvare într-o situație similară, când a trasat o strategie briliantă în vederea obținerii independenței Indiei față de Imperiul Britanic. La fel, procesul unificării Basarabiei trebuie să fie unul ferm, dar pașnic, și să facem jocurile astfel încât să rămânem prieteni cu Rusia. Ne leagă un trecut împreună, o istorie. Acestea constituie resurse fantastice pe care trebuie să le exploatăm în folosul reciproc, pentru bucuria și împlinirea ambelor părți. Această optică de idei, ca sursă de bunăstare și prosperitate este un procedeu important în Manualul Creativității și se numește valorificare. Ar fi păcat și nesăbuit din partea noastră să le dăm cu piciorul! De mare clasă politica Germaniei care a manifestat mereu o atitudine de prietenie și considerație față de Rusia, ca partener valoros. Și se zvonește prin lume că nu poți da greș cu calitatea nemțească. Așa o fi, voi ce credeți?

- Ce spuneți de un top de lozinci PRO-Unire? Să încingem puțin atmosfera, să ne circule sângele în vine mai cu talent. Un buchet de 10 lozinci, pentru un proiect de nota 10 al neamului, pentru Patria noastră românească de nota 10!

1.
Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României!

2.
Basarabia este România! - Basarabia = Pământ Românesc!

3.
Avem același sânge-n vine și frați vom fi
Pân-atunci când moartea ne va despărți.
Pentru că nimeni, niciodată, nimeni n-o să poată,
Nu, să ne despartă.

4.
Eminescu să ne judece!
(Eminescu a fost un mare patriot român. Salutul său pentru prieteni era mereu același: “Trăiască nația!” În plus, am aduce astfel omagiu unor mari eroi români unioniști, Doina și Ioan Aldea Teodorovici.)

5.
Nu vorbiți de iubire - IUBIȚI-VĂ! Nu vorbiți de unire - UNIȚI-VĂ!

6.
Doamne, ocrotește-i pe Români!

7.
Trăiască România dodoloață!

8.
Moldova nu a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri, şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor!

9.
Ostași, vă ordon, treceți Prutul!

10.
O Românie mândră ca soarele sfânt de pe cer!

Poate vă surprinde lozinca numărul 3, deși cumva vine firesc. Este refrenul din cântecul “Până când moartea ne va despărți” cântat de băieții de la B.U.G. Mafia. Eram în anii studenției în discoteca mea preferată, Bianco e Nero din Cluj, când era în mare vogă cântecul. De fiecare dată refrenul mă ducea cu gândul la Basarabia străbună. Dacă mi se permite o propunere: ar trebui să îi rugăm pe băieții de la B.U.G. să facă un remake, adaptând strofele la tema unirii, cu păstrarea refrenului. Ar avea, zic eu, un succes instant și fulminant și ar fi o treabă strașnică, pe sprânceană!

Lozinca “Ostași, vă ordon, treceți Prutul!” o știm cu toții, aparține Mareșalului Ion Antonescu. Ne ferim cu toții ca dracul de tămâie să o spunem, dar o iubim nespus, face parte din ființa și din identitatea noastră. Pentru că sângele apă nu se face! Este foarte posibil ca unele decizii ale Mareșalului să fie controversate, dar dragostea până la jertfa supremă pentru Basarabia îl propulsează pe firmament, în rândul celor mai mari și bravi Eroi ai Neamului Românesc.

Ca să îl parafrazez pe un alt performer al Omenirii, Thomas Edison, am descoperit una sau mai multe modalități prin care nu putem realiza unirea, deci am avansat pentru că am restrâns posibilitățile, ne-am dezvoltat abilitățile, suntem mai aproape de succes. Pentru că nu avem niciodată dreptul de a renunța la acest proiect sfânt al Țării. Să spunem și noi, ca americanii: “Failure is not an option!” / “Eșecul nu este o opțiune!”

Lozinca “Ostași, vă ordon, treceți Prutul!” este de mare actualitate acum, mai mult ca niciodată. Ea nu trebuie interpretată neapărat mot à mot, cât mai ales la modul mai subtil, metaforic. Ostașii suntem noi toți, Românii de ambele maluri ale Prutului. Ostași în armata sfântă a neamului și a gliei strămoșești și în armia invincibilă a lui Dumnezeu. E o mare onoare și un imens privilegiu pentru noi! Să trecem Prutul înseamnă să realizăm punțile de legătură, tot ce este necesar – în gânduri, vorbe, dar mai ales în fapte pentru a realiza Unirea trainică, pe vecie! Noblețea neamului nostru sfânt românesc ne obligă! Glasul și sângele vărsat al străbunilor uniți sub stindardele lui Decebal, Traian, Ștefan cel Mare și Sfânt, Mircea cel Bătrân, Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bălcescu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I și mulți alții, ne cheamă: “Ostași, vă ordon, treceți Prutul!” Tu, prietene, cum răspunzi la apel?

Cu mult drag, respect și considerație,




p.s.
Pagina [POMUL VIEȚII] – Frunza de Stejar pe Drapelul României a primit un mesaj în care se spunea că în mediile oculte s-ar fi stabilit ca să se accepte ca Basarabia să se reunească cu țara-mamă – România, la schimb cu cedarea Ardealului.

La prima vedere, aș zice că sunt bazaconii, baliverne ale unor minți înfierbântate de teorii conspiraționale. Dar, haideți să analizăm, just in case, și această posibilitate. Pentru cartoforii care iată, au teribilul tupeu și nerușinare de a juca România la poker, tifosii Neamului Românesc le transmit tradiționalul “M**E!” alături de urările noastre cele mai cordiale! :-)

Ca să citez Constituția, “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.” România este Una, Mare, Spectaculoasă, Frumoasă și Mândră ca Soarele Sfânt de pe Cer! ♥


MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA

Biserica Ortodoxă Română, rol de mentor și susținător pentru o viață împlinită, fericită și frumoasă

Trebuie să vă spun încă de la început ca sunt un puternic susținător al Bisericii noastre strămoșești. Biserica noastră a fost, este și va fi parte integrantă a ființei acestui popor, a istoriei lui, fiind alături de români atât în momente de grea încercare, cât și de bucurii și împliniri mărețe. Spiritualitatea are un rol decisiv și major în destinul unei națiuni sănătoase și solide.

Spre marea noastră încântare, constatăm împliniri și realizari frumoase ale Bisericii în ultima vreme. În primul rând, oriunde mergem, vedem biserici și mănăstiri care de care mai mândre și mai frumoase, o încantare pentru privirea noastră, pentru inimă și suflet. Și, cireașa de pe tortul bucuriei, am turnat deja temelia Catedralei Mântuirii Neamului, deci putem spune că suntem în grafic! Cinste ctitorilor de biserici românești! Slujitorii bisericii – preoți, călugări, măicuțe, dascăli, dar și toți ceilalți, sunt oameni dedicați, pricepuți și destoinici ce își fac munca cu pasiune, responsabilitate și profesionalism. Se vede asta cu ușurință, fie că mergem la o slujbă frumoasă în zi de sărbătoare, ascultăm o emisiune interesantă la radio sau televizor, pe Trinitas, citim un articol dintr-unul din ziarele și revistele editate de biserică sau răsfoim o carte, ascultăm un CD sau vizionăm un DVD ce te ung cu miere pe suflet, achiziționate dintr-una din frumoasele librării ale Ei. Am putea asemui aceste realizări minunate ca pe niște holde mănoase cu bob greu după ploaie, scăldate în lumina soarelui, sau ca pomii cu rod bogat și mireasmă placută.

Suntem mândri și profund recunoscători Bisericii noastre pentru toate aceste daruri! Din aceste motive și pe deplin meritat, Biserica Ortodoxă Română este instituția în care românii au cea mai mare încredere. A arătat că este un mecanism bine păstorit, organizat și eficient. Este un model de urmat și pentru celelalte organizații și instituții românești.

Este, prin urmare o resursă uriașă și valoroasă, pe care putem conta. Intenția mea nu este să critic ceva, doresc numai să subliniez că este loc de mai bine pentru ca, asemenea Școlii românesti, instituția bisericească să atingă viteza de croazieră și să își desăvârșească menirea. În acest sens, cu permisiunea dumneavoastră, îmi permit să fac câteva sugestii. Preoții români, persoane dedicate și cu dragoste pentru misiunea lor nobilă de păstori de oameni sunt însă adevărații experți. Ne-am simți cu toții profund onorați dacă vor analiza cu atenție și vor cântări cu înțelepciune aceste sugestii și sunt pe deplin convins că vor lua decizia bună în legatură cu ele!

- Un rol mai mare din mesajul Bisericii acordat Dezvoltării Personale

Biserica noastră trebuie să îi programeze pe oameni pentru prosperitate și succes, să îi motiveze și să îi inspire să își îndeplinească țelurile și visurile cele mai frumoase. Biblia este Cartea Cărților, un manual pentru o viață frumoasă și împlinită, ce conține cuvinte ce aduc lumină și zidesc, ne învață să cultivăm toate virtuțile pe care MUSAI să le avem într-o viata de OM. Mesajul actual al bisericii este unul frumos și înălțător, dar ne dorim să se aloce un procent mai mare acestui aspect. Statul susține financiar Biserica. Nu sunt de acord cu alte voci care susțin că ar trebui sistat. Dimpotrivă, îi consider o investiție strategică, niște bani investiți cu înțelepciune. Dar și Biserica, la rândul ei, trebuie să își aducă contribuția la bunul mers al societății, să ne înhămăm cu toții la aceeași căruță, să fim uniți în cuget, simțiri și mai ales în fapte.

Aș vrea să propun imaginației noastre un scenariu posibil al Judecății de Apoi. Un român ce a dus o viață în nevoi, durere, alegeri greșite, nesăbuință și păcate. Dumnezeu, cu durere în glas: “Ce-ai făcut, copile? Te-ai născut într-un colț de Rai, cu câmpii mănoase, munți semeți și ape cristaline, cu posibilități nenumărate. Te-am creat frumos, sănătos, cu minte ageră. Aveam un plan măreț pentru tine: aș fi vrut să te bucuri de darurile Vieții, să îndrăznești să îți îndeplinești cele mai frumoase visuri, să îți urmezi cariera profesională pe care ți-o doreai, să fii un soț iubitor și responsabil, să fii iubit la rândul tău, un părinte mândru de copiii săi, să fii împlinit și fericit. Iar tu... Cum a fost posibil?” La care omul nostru: “Iartă-mă, Doamne, că nu am avut pe nimeni alături de mine, să mă povățuiască și să mă susțină!” Evident, nu ne dorim așa ceva. Și DA, bat șaua să priceapă calul! Biserica are un rol important și strategic, o mare responsabilitate pentru bunul mers al societății, alături de părinți, familie, școală, comunitate și celelalte instituții și pârghii ale statului.

Un om complet, creativ, onorabil și virtuos va avea toate șansele să fie și un bun creștin, deci credința, sentimentul religios sunt potențate și de celelalte aspecte ale vieții, există o strânsă interdependență între ele. Deci trebuie să le cultivăm pe toate pentru a ne dezvolta armonios. Și atunci vom avea oameni fericiți, împliniți și prosperi, cu dragoste față de bunul nostru Dumnezeu și de Biserica Sa. Oamenii vor fi recunoscători într-o măsură mai mare Bisericii pentru că o parte din succesul lor se va datora muncii depuse de aceasta, deci rolul și importanța bisericii în societate se va consolida. Fiind prosperi, vom avea resurse să zidim biserici frumoase, să ne implicăm în toate proiectele ei frumoase.

Biblia este Cheia spre Comori, atât cele mentale și spirituale, cât și cele materiale și financiare. Vom trăi astfel o viață fericită și împlinită, plină de sens, culoare și savoare, bogată și plină de bucurie: “Dumnezeu cel viu, Care ne dă din belșug toate, spre bucuria noastră.”

Noi, oamenii, suntem fiii lui Dumnezeu, semințe de scânteie divină. Viața este un dar divin, deci trebuie să avem mare grijă ce facem cu ea. Zidirea de noi, reprezintă, deci, zidirea Cuvântului lui Dumnezeu, așa cum ne învață, atât Biblia, cât și principiile cărților de dezvoltare personală. Așa cum zidirea Cuvântului lui Dumnezeu este zidire de noi. Cele două entități nu sunt în contradicție, ci într-o armonie perfectă, fiind fețe ale aceleiași monede.

Biblia este manualul de viață de căpătâi al Omului. În ea sunt menționate toate virtuțile frumoase pe care trebuie să le cultivăm într-o viață de Om, frumoasă și împlinită. Firesc mi se pare, deci ca atât Biserica noastră strămoșească, cât și enoriașii ei să o ia în considerație în totalitate. Să ne bucurăm cu toții de responsabilitate! Una din frumoasele pilde ale Sfintelor Scripturi, Cuvântul lui Dumnezeu pentru Om este “cu sudoarea frunții tale te vei hrăni.” Ce înseamnă asta este clar: cultivarea gândurilor, vorbelor și faptelor frumoase. Este posibil asa ceva? DA, caci “toate le pot, întru Hristos, Cel care mă întărește.” Faptul de a nesocoti porunca Domnului mi se pare lene mascată cu pretenții de castă și ea trebuie combătută cu toate forțele!

Sfintele Scripturi constituie, pentru noi, creștinii, cea mai frumoasă poveste de Iubire din istoria Omenirii. Iubirea nețărmurită a lui Dumnezeu pentru oameni. Și noi, la rândul nostru, trebuie să arătăm că îl iubim neconditionat pe Dumnezeu. Și ce dovadă mai grăitoare a acestei iubiri putem avea decât respectarea și ascultarea Cuvântului lui scris cu litere de foc în Biblie? Adică să punem în practică TOATE învățămintele Lui. “Căci jugul Meu este bun şi povara Mea este uşoară.” Adică este o formulă de succes, singura vie și acceptabilă pentru noi.

Alte biserici creștine au sesizat filonul de Aur al dezvoltării personale din Biblie și îl răspândesc oamenilor, iar acest fapt se reflectă într-o calitate mai mare a vieții. Nu trebuie să ne fie frică de succes, trebuie să îl îmbrățișăm cu toată ființa! Dimpotrivă, Dumnezeu vrea să avem o viață împlinită, prosperă, sănătoasă, creativă și plină de sens. O repet, mesajul Bisericii este unul frumos și corect, dar trebuie pus un mai mare accent pe dezvoltare personală, trebuie dată o atenție sporită și pasajelor din Biblie care vorbesc de acest lucru și care sunt pe nedrept uitate sau incomplet analizate.

Pescarului, dacă vrei să îl ajuți, îi dai barcă și undiță, în cazul nostru învățămintele de folos pentru viață, educația, susținerea, motivarea, iar în această privință Biserica trebuie să aibă un cuvânt greu de spus. Cum am mai spus, viața este un dar divin. Nu ne putem permite să refuzăm darurile divine, “să punem la ușa Iubirii zăvor”, cum ne recită atât de bine îndrăgitul actor Ion Caramitru în preambulul unui mare hit de-al Loredanei, ar fi nesăbuință cu iz de blasfemie și ar fi mare păcat!

- Introducerea în manualele de religie ale copiilor de sfaturi practice și pilde pentru o viață în spiritul dragostei față de Dumnezeu

Manualele de religie de acum conțin lucruri frumoase și trebuitoare. Dar ce aș mai vrea eu în plus să învețe copilul meu ar fi modul în care pot fi cultivate virtuțile omenești într-o viață de om care să îi fie lumină călăuzitoare în viață, pentru a face din lumea asta un loc un pic mai bun, pentru o viață împlinită. Biblia este manualul de căpătâi al vieții, o resursă valoroasă, un izvor nesecat de înțelepciune de la care trebuie să ne adăpăm cu toții pentru un viitor bun și luminos!

- Predarea psihologiei motivaționale și de dezvoltare personală în seminariile teologice și facultatea de teologie

Psihologia este parte a Știintei. Dar Știinta a ajuns în mâinile omului dată de către Dumnezeu, prin Duhul Sfânt. Deci Știinta este Spiritualitate. Și în sens invers este valabil. Spiritualitatea este Stiință pentru că s-a demonstrat știintific rolul benefic al ei pentru o viață sănătoasă, prosperă, împlinită și fericită. Dacă sunteți pasionat de matematică, este o funcție bijectivă între cele două entități, sau un graf conex.

Odată stabilit acest adevăr de netăgăduit, nu trebuie să uităm că preotii sunt păstori de oameni. De aceea ei trebuie temeinic pregătiți pentru această misiune nobilă. Am sugerat prietenilor acestei pagini în articolul “Pledoarie pentru psihologia motivațională și de dezvoltare personală” o listă cu cărți din acest domeniu fascinant. Ne-am dori ca mesajul acestora și al altora similare să îl găsim ilustrat și în mesajul bisericii noastre apostolice. Tot ceea ce este scris în aceste cărti are corespondent si in Biblie, în evanghelii, în parabolele Mântuitorului sau ale sfinților părinți. Să punem un accent mai pronunțat pe dezvoltare personală în Biserica noastră, semănând astfel semințe bune, alese în piepturile pruncilor noștri pentru a culege roade bogate mai tarziu!

- Un rol mai mare acordat dezvoltării personale și de succes în predica de după slujbă

Ca un exemplu de aplicabilitate directă a chestiunilor de mai sus, sujba și mai ales predica preoților de la finalul ei să conțină mai profund elemente de dezvoltare personală, să incurajeze, să motiveze și să inspire.

Imaginați-vă un copilaș ce vine la sfânta slujbă de mânuță cu părintii sau bunicii lui. Mintea lui e ca un burete uscat ce va sorbi cu nesaț apa vie a cuvintelor preotului!

- Celebrarea în calendarul creștin ortodox a virtuților omenești, a alegerilor, lucrurilor, aspectelor și lecțiilor de viață de care trebuie să ne îngrijim

De exemplu: “Sf. Cuv. Atanasie Atonitul. Celebrarea CINSTEI”, sau “Sf. Mc. Sofia și fiicele sale. Ziua CURAJULUI”. Și exemplele ar putea continua pentru că avem izvorâte din Cornul Abundenței daruri împărătești doar pentru noi, de la bunul Dumnezeu: DRAGOSTEA, CREDINȚA, SPERANȚA, SMERENIA, CURAJUL, ATITUDINEA, DEPRINDERILE FOLOSITOARE, RECUNOȘTINȚA, RESPECTUL PENTRU VIATĂ, CINSTEA, ONESTITATEA ȘI INTEGRITATEA, RÂSUL, CUVINTELE AMABILE, MOTIVAȚIA ADEVĂRATĂ CARE VINE DIN INTERIOR, VISURILE ȘI SCOPURILE ÎN VIAȚĂ, MUNCA SUSȚINUTĂ CU SIMȚ DE RĂSPUNDERE, TIMPUL, HRANA PENTRU CORP, MINTE ȘI SPIRIT, BUNĂTATEA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, DĂRUIREA, IERTAREA, EMPATIA, GÂNDIREA, POTENȚIALUL, IMAGINAȚIA, OPORTUNITATEA, POSIBILITĂȚILE, ÎNNOIREA, EXCELENȚA, CARACTERUL, DEZVOLTAREA PERSONALĂ, BUCURIA DE A ÎNVĂȚA O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ, MAGIA CĂRȚILOR, BUNELE MANIERE, LIMBAJUL, COMUNICAREA, ASCULTAREA, RESPECTAREA REGULILOR, APRECIEREA DIFERENȚELOR, COMPASIUNEA, SFÂNTA SCRIPTURĂ, SUCCESUL AUTENTIC, ECHILIBRUL VIEȚII, ÎNȚELEPCIUNEA, BUCURIA, etc. Am găsit aceste lucruri minunate în cărtile unui autor pe care eu îl prețuiesc mult, Hal Urban: „Cele mai importante lecții de viață” și „Alegeri care îți schimbă viața”. (Din aceste două cărti ar ieși un manual de psihologie motivațională extraordinar pentru copiii noștri! Ca să întregesc podiumul, toate locurile cu aur, material didactic fantastic pentru copiii noștri, dar și pentru părinți și bunici sunt “Cele 15 legi supreme ale dezvoltării personale” de John C. Maxwell și “Dezvoltare personală pentru oameni isteţi” de Steve Pavlina). Un Univers întreg la picioarele noastre! Natural, aceste lucruri trebuie celebrate în fiecare zi prin cultivarea și punerea lor în practică, de aceea ar fi de un real folos să ni se aducă aminte de ele din când în când, să le sărbătorim și să le prețuim. Această măsură ar avea un impact pozitiv în educația noastra, a tuturora, ne-ar responsabiliza mai mult.

- Realizarea unor icoane și picturi motivaționale

Pe lângă cele deja existente, care sunt sublime, minunate și înălțătoare, cred că mesajul lui Dumnezeu către oameni ar fi mai sugestiv dacă s-ar încerca astfel de icoane care ilustrează bucuria de a semăna fapte bune. Un om ce trudește la muncă, o femeie ce își dă pruncul în leagăn, o nepoțică care iși vizitează bunica sau bunicul, doi bătrânei ce se țin de mână având dragoste în priviri ca atunci când s-au întâlnit prima oară și apoi s-au căsătorit, un om care citește o carte, o faptă de generozitate și câte și mai câte, toate legate de ideea că dacă îl iubim pe Domnul trebuie să iubim lumea, creația Sa și să ne bucurăm de responsabilitate. “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii”, cum spune și poetul. Dacă ne-am pune mintea un pic la contribuție, sunt absolut ferm convins că ar ieși niște lucruri minunate în acest sens.

Ideea mi-a venit având în minte scena Judecății de Apoi din pridvorul bisericii vechi din Verșeni, județul Iasi, scumpul meu sat natal. Magistrală și sugestivă, face cât o mie de cuvinte! Acolo erau clar ilustrate două ipostaze de fapte, una pozitiva, pe placul Domnului, exemplu de urmat pentru toți – “Și eu pot sa fac asta!” și una negativă, din categoria “Nu încercați asta acasă la voi!” Ce-ar fi să facem din astfel de icoane frumoase și eficiente un standard pentru bisericile noastre? Într-un lăcaș de cult punem unul sau câteva lucruri bune de care trebuie să ne ingrijim în viață, în alt lăcaș altele, și tot așa, răspândim vești bune de la Dumnezeu pretutindeni, cu efectul și puterea unei avalanșe. Vă dați seama, un album cu astfel de icoane adunate de pretutindeni, ar fi pur si simplu fantastic!

Acuma, o precizare: în peisaj erau și draci, dintre cei mai înfricoșători. Eu nu cred ad-litteram în demoni, însă ei sunt o metaforă sugestivă pentru nesăbuință și lipsa noastra de responsabilitate care ne sabotează calea spre o viață împlinită.

Creștinul care pășește în biserică trebuie să simtă sinestezic Marea Dragoste a lui Dumnezeu pentru oameni, să fie înconjurat atât auditiv, cât și vizual și olfactiv de Lumină.

- Cărți de dezvoltare personală pentru o viață fericită și împlinită scrise de preoți români

Lansăm o provocare pentru prea-cucernicii preoți ai Bisericii noastre: o serie de cărți-manual de dezvoltare personală. Pastorii, preoții altor biserici creștine o fac cu succes, trebuie să le urmăm exemplul. Norman Vincent Peale și John Maxwell sunt doar două exemple de nume ilustre, ale căror cărti au un impact enorm asupra cititorilor lor. Care să fie accesibile tuturor. La noi scriitorul Pavel Coruț s-a remarcat în acest domeniu cu seria “Arta succesului la români”, ne dorim ceva similar și din partea Bisericii noastre. Care să fie hit, bineînțeles!

- Valorificarea mai eficientă a internetului ca mijloc de răspandire a mesajului bisericii

Ceea ce am vazut eu că lipseste ar fi un newsletter. Este minunat să începi ziua învigorat de o parabolă a Domnului, un vers dintr-un psalm, o rugăciune care îți înalță inima și sufletul și un sfat pentru o viata creștină, placută lui Dumnezeu.

- Sfinti, cu precădere români, din toate domeniile de activitate, care au dus o munca de excelență și au adus contribuții remarcabile progresului civilizației umane

În sens larg, Lumea, Pământul, Universul întreg este Biserică, Templul Domnului. Oameni plăcuți lui Dumnezeu sunt și ceilalți care au contribuit ca Lumea să fie un loc un pic mai bun. Aceștia l-au slujit cu credință pe Dumnezeu având grijă și înfrumusețând creația Sa, Lumea. Prin urmare, Biserica trebuie să reflecte prin lucrarea Ei imaginea completă a spiritualității și deci să îi cinstească și să îi sărbătorească deopotrivă pe TOȚI oamenii care sunt placuti Lui. Ar fi un factor motivațional extraordinar, pentru că ar da modele de urmat oamenilor, ar consolida enorm temelia națiunii, susținând și unificând toate domeniile vieții.

- Femei preot în sfânta biserică ortodoxă

Dumnezeu a creat femeia din coapsa barbatului, deci atât bărbatul, cât și femeia sunt scânteie divină. Amândurora le-a hărăzit să fie trup și suflet împreună, o singură ființă, binecuvântându-i: “Va lasa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup.” De asemeni, Biserica cinstește numeroase femei care l-au slujit cu credință pe Dumnezeu: Sfânta Fecioară Maria, Maria Magdalena, femeile mironosițe, Sfânta Elisabeta, Sfânta Ana, împărăteasa Elena, Sfânta Cuvioasa Parascheva și alte multe sfinte și mucenițe. Deci un rol decisiv în faptul că astăzi putem să ne răsfățăm inima și sufletul cu Cuvantul Viu al Domnului l-a avut Femeia. Mergem mai departe. Societatea actuală este una în care femeia se implică cu real succes în toate domeniile de activitate. Astfel, națiunea română are printre cele mai de seamă figuri emblematice ale ei femei: Ecaterina Teodoroiu, Regina Maria, Ana Aslan, Nadia Comăneci, Maria Tănase, Stela Popescu, etc. Avem prima româncă medic, prima româncă jurnalist, prima româncă pilot, prima româncă ministru, prima româncă avocat, prima româncă … Suntem cu răsuflarea tăiată așteptând prima româncă Preot! Asta și prima româncă Președinte, sugerată de domnul președinte Traian Băsescu. Avem deja cuvantul in DEX: “preoteasă”. Cuvântul Domnului este complet și recepționat mai eficient dacă este spus atât de un barbat, cât și de o femeie. Dacă vreți, ca argument suprem, însusi Dumnezeu este Yin și Yang.

Cred, sper, că e doar o chestiune de timp, nu prea îndelugat, până când lumea va avea și femei preot, atunci când nivelul colectiv al conștiintei va fi suficient de mare pentru o asemenea măsură. Părerea mea este că, acolo unde este posibil, o biserică să aiba atât un preot, cât și o preoteasă. Ar fi eficiență la superlativ pentru că, slavă Domnului, este muncă de făcut în proiecte frumoase. Să fim noi primii care adoptă o asemenea măsură inovatoare și revoluționară, am câștiga un imens capital de simpatie din partea lumii întregi!

- Implicarea mai profundă a bisericii în proiecte sociale

Copii care ne mor de droguri, căsnicii destrămate de infidelitate, destine frânte de patima alcoolului și a jocurilor de noroc, bolnavi, oameni săraci și nevoiași, toate necesită atenția și implicarea noastră urgentă!

- Crearea de programe de studiu în universități bazate pe multidisciplinaritate

Teologie-Medicină, Teologie-Psihologie, Teologie-Sociologie, Teologie-Informatică, etc. Vârful aisbergului!

- Biserica Ortodoxă Română să arunce o “ocheadă” și altor biserici

O parte din succesul țărilor cu o civilizație înfloritoare se datorează și contribuției bisericilor țărilor respective. Au ele ceva pozitiv ce am putea implementa și noi? E drept, nu și părtile mai puțin reușite. Am citit undeva că Dumnezeu începe să moară în Occident, săracii încep să își vândă bisericile, aici e clar 1-0 pentru noi. :-)

Dumnezeu a creat lumea într-o continuă mișcare. Schimbarea este deci un proces firesc si natural, rânduit de Dumnezeu. De aceea și Biserica trebuie să se înnoiască mereu, să țină pasul cu vremurile și să adopte schimbarea care aduce bucurie și progres cu dragoste, credință și speranță!

Doamne ajută! ♥


Cu mult drag, respect și considerație,





p.s.
În spiritul acestor idei, pagina “[POMUL VIEȚII] Frunza de Stejar pe Drapelul României” vine și cu alte câteva propuneri în articolele: “Pledoarie pentru Psihologia Motivațională și de Dezvoltare Personală” și “Predarea Psihologiei Motivaționale și de Dezvoltare Personală în Școala Românească”, pe care vă invit să le citiți.


MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA

Predarea Psihologiei Motivaționale și de Dezvoltare Personală în Școala Românească

Doresc să supun atenției voastre, prieteni, o provocare demnă de realitățile vremurilor moderne și inovatoare pe care le trăim: introducerea în școala românească a unei noi materii: Psihologia Motivațională și de Dezvoltare Personală. O idee = un proiect pentru inimă, minte, trup și suflet. Investind in psihologia motivațională, investim în viitor. Cu toții ne dorim să ducem o viață fericită și împlinită. Pentru a atinge acest obiectiv, o soluție viabilă este să apelăm la aceste resurse pline de înțelepciune. Personal sunt o mare fan al cărților de acest gen. Renasc din propria cenușă de fiecare dată după ce citesc o astfel de carte strașnică, pe sprânceană. Autorii lor, oameni meritorii, ne împărtășesc profunzimea înțelepciunii lor, o filozofie de viață cuprinzătoare pentru toate vârstele. Optimiste și pline de entuziasm, cărțile de acest gen au menirea de a ne aduce speranță. Și unde e speranță, e viață, încredere și succes. Pot fi considerate ca pietre de temelie pe care ne împlinim destinele, de aceea, părerea mea este că astazi sunt o necesitate. Adică, mai pe românește spus: “MUSAI!” ( :) ) Au un aspect practic pronunțat, sunt o unealtă eficientă în cucerirea care se numeste „Viață”. Sunt, dacă vreți, know-how-ul îndeplinirii visurilor noastre. Stă în puterea noastră să le clădim. Nu este niciodată prea târziu să ne luăm frâiele destinului în propriile mâini, să ne schimbăm în bine, să ne îmbunătățim, să evoluăm.

Miza adevărată a jocului este să facem alegerile pentru o viață autentică și împlinită, să cultivăm valorile ei vii, izvorâte din Cornul Abundenței bunului nostru Dumnezeu: DRAGOSTEA, CREDINȚA, SPERANȚA, SMERENIA, CURAJUL, ATITUDINEA, DEPRINDERILE FOLOSITOARE, RECUNOȘTINȚA, RESPECTUL PENTRU VIAȚĂ, CINSTEA, ONESTITATEA ȘI INTEGRITATEA, RÂSUL, CUVINTELE AMABILE, MOTIVAȚIA ADEVARATĂ CARE VINE DIN INTERIOR, VISURILE ȘI SCOPURILE ÎN VIAȚĂ, MUNCA SUSȚINUTĂ CU SIMȚ DE RĂSPUNDERE, TIMPUL, HRANA PENTRU CORP, MINTE ȘI SPIRIT, BUNĂTATEA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, DĂRUIREA, IERTAREA, EMPATIA, GÂNDIREA, POTENȚIALUL, IMAGINAȚIA, OPORTUNITATEA, POSIBILITĂȚILE, ÎNNOIREA, EXCELENȚA, CARACTERUL, DEZVOLTAREA PERSONALĂ, BUCURIA DE A ÎNVĂȚA O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ, MAGIA CĂRȚILOR, BUNELE MANIERE, LIMBAJUL, COMUNICAREA, ASCULTAREA, RESPECTAREA REGULILOR, APRECIEREA DIFERENȚELOR, COMPASIUNEA, SFÎNTA SCRIPTURĂ, SUCCESUL AUTENTIC, ECHILIBRUL VIEȚII, ÎNTELEPCIUNEA, BUCURIA, etc. (Am găsit aceste lucruri minunate în cărtile unui autor pe care eu îl prețuiesc mult, Hal Urban: „Cele mai importante lecții de viață” și „Alegeri care îți schimbă viața”. Din aceste două cărti ar ieși un manual de psihologie motivațională extraordinar pentru copiii noștri! Ca să întregesc podiumul, toate locurile cu aur, material didactic fantastic pentru copiii noștri, dar și pentru părinți și bunici sunt “Cele 15 legi supreme ale dezvoltării personale” de John C. Maxwell și “Dezvoltare personală pentru oameni isteți” de Steve Pavlina.) The good stuff, adică! („Mărfurile” bune!) În gânduri, vorbe și fapte bune și frumoase. Și aici e toată frumusețea! :-)

Să dăm un exemplu legat de aceste virtuți ale vieții: cultivarea cinstei și a integrității în viață în detrimentul necinstei, a hoției și a corupției. Știm cu toții această problemă, ne izbim de ea în viața de zi cu zi, cu toții suntem afectați. Acum vedem la televizor spații ample dedicate “spectacolului” trist al cătușelor. Până și lideri din toate domeniile, care în mod normal ar fi trebuit să fie modele de urmat, sunt atinși de acest flagel. O poliție și o justiție eficiente sunt folositoare și minunate, dar dacă ar fi să împrumutăm un concept din medicină, profilaxia este cea mai eficientă armă de atac împotriva bolii. În cazul nostru, ea se numește educația pentru viață. Iar cărțile de dezvoltare personală asta fac: umplu spațiul gol lăsat de izbeliște în prezent, rezervat educației pentru viață. Revenind la exemplul nostru, cărțile de dezvoltare personală ne-ar spune că: “A trăi fără onoare înseamnă a avea o personalitate hâdă și urâtă. Necinstea ne oprește din dezvoltarea noastră personală. Ne găsim prizonieri, închiși într-un cerc vicios, ne transformăm în ipocriți și manipulatori. Ne ruinăm relațiile cu ceilalți și chiar propria sănătate, sistemul nostru nervos putând fi afectat. Integritatea, pe de altă parte, atrage beneficii minunate. Viața este mai bogată și mai împlinită. Aduce pacea și liniștea minții, ne clădește caracterul și reputația frumos și durabil. Ne dezvoltă relațiile sociale și atrage după sine sănătatea fizică și mentală. Să construiești un caracter bazat pe integritate înseamnă multă muncă, timp și energie, dar fructele ei sunt dulci, iar beneficiile sunt evidente. Cinstea nu este doar cea mai bună politică, dar este singura opțiune acceptabilă, sănătoasă și pozitivă pe care o avem”. Destul de bine spus, nu? Natural, pentru a fi eficiente, principiile dezvoltării personale trebuie studiate și cultivate de fiecare din noi în parte, dar și școala și biserica merită și trebuie să aibă câte o bucată generoasă din “plăcintă”, motiv pentru care am consacrat, puțin mai încolo câte o secțiune specială fiecăreia în parte.

Am reflectat asupra acestei idei și cred cu sinceritate și tărie că are un imens potențial. Dacă se va dori implementarea ei, trebuie să fim atenți în alegerea echipei de autori pentru astfel de manuale. După părerea mea, nu putem greși dacă invităm dascăli buni, cu o experiență bogată, dar și din cei tineri, cu entuziasm și potențial, fini pedagogi, psihologi destoinici specializați în dezvoltare personală. Ar trebui să cerem sfatul și câtorva experți din țări aflate în vârful piramidei civilizației, culturii și democrației, care, în tandem cu oameni dedicati de la noi vor face, fără îndoială, o treabă minunată. Visez la un brainstorming pe această temă! Materia trebuie să fie predată potrivit gradului de înțelegere și asimilare al elevilor; nu trebuie să fie prea teoretizată, aspectul și aplicativitatea ei practică sunt mai importante. Poate că totuși nu trebuie să îi sâcâim pe copii chiar în fiecare an școlar cu o astfel de materie, ar fi suficient un manual pentru fiecare ciclu școlar. Sau greșesc? Titlurile ar trebui să fie “meșteșugite” atent, pentru a le suscita interesul și entuziasmul pentru obiect. Ce părere aveți de “O lume minunată” – pentru ciclul primar, “Manual pentru o viață frumoasă” – pentru cel gimnazial, “Arta succesului la români” – pentru liceu, sau “Strategii pentru viață” – pentru studenți?

Asemenea preoților, păstori de oameni, trebuie predată psihologia de dezvoltare personală în școlile care îi pregătesc pe dascăli, pentru că ei țin făclia aprinsă iluminării pruncilor noștri. În ceea ce privește predarea ei elevilor și studenților, cred că indicat ar fi o soluție simplă și flexibilă, în sensul creării unui program de instruire a dascălilor pentru predarea psihologiei de dezvoltare personală elevilor și studenților la care să aibă acces profesori provenind din toate materiile de predare. Procedând în acest mod, vom putea avea mai multă flexibilitate și robustețe în alcătuirea catedrelor dascălilor. Toată lumea are de câștigat: elevii, care vor avea dascăli dedicați, cât și dascălii, în împlinire și satisfacție profesională. Prin extenso, fiecare om, indiferent de meseria lui, poate deveni expert în psihologia de dezvoltare personală.

Țările din vârful piramidei civilizației, unde ne dorim și noi să ajungem într-o bună zi folosesc psihologia motivațională și de succes ca fundație în orice domeniu de activitate, reprezintă parte intrinsecă a oricărei întreprinderi umane, trusa de unelte pentru realizarea cu succes a oricărui proiect. Ca dovadă elocventă, un curs de psihologie pozitivă (ținut de profesorul Tal Ben-Shahar) reprezintă cel mai popular curs printre studenții de la Universitatea Harvard. Să acceptăm această provocare fantastică care o reprezintă psihologia motivațională și de dezvoltare personală și să le luăm exemplul, făcând o schimbare ce aduce elevilor școlii românești bucurie și progres!
♥


Cu mult drag, respect și considerație,

p.s.

În spiritul acestei idei, pagina “[POMUL VIEȚII] Frunza de Stejar pe Drapelul României” vine și cu alte câteva propuneri în articolele: “Pledoarie pentru Psihologia Motivațională și de Dezvoltare Personală” și “Biserica Ortodoxă Română, rol de mentor și susținător pentru o viață împlinită, fericită și frumoasă”, pe care vă invit să le citiți.

Ideile din această secțiune sunt inspirate din articolul „Pledoarie pentru predarea psihologiei motivaționale și de dezvoltare personală în școlile românești” al prof. MAHU Diana-Petruța, lucrare ce a câștigat Trofeul de Excelență la Simpozionul Internațional „Universul Științelor” – Ediția a III-a de la Iași, septembrie 2012.


MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA

Pledoarie pentru Psihologia Motivațională și de Dezvoltare Personală

Prieteni, vreau să vă mărturisesc că sunt un mare fan al cărților de psihologie motivațională și de dezvoltare personală, cărți pe care vi le recomand cu căldură și vouă! Viața mea a cunoscut un cu totul alt sens, unul mai bun, mai frumos, mai de calitate, mai fericit și mai împlinit de când am ales să le fac loc în viața mea. Citirea celebrei cărți “Arta succesului la români” de Pavel Coruț a fost una dintre cele mai bune decizii pe care am luat-o vreodată în viață și mi-a deschis porțile unui domeniu fantastic și unei aventuri și călătorii de neuitat! Renasc din propria cenușă de fiecare dată după ce citesc o astfel de carte strașnică, pe sprânceană!

Cu toții ne dorim să ducem o viață fericită și împlinită. Pentru a atinge acest obiectiv, o soluție viabilă este să apelăm la aceste resurse pline de înțelepciune. Autorii lor, oameni meritorii, ne împărtășesc profunzimea înțelepciunii lor, o filozofie de viață cuprinzătoare pentru toate vârstele. Optimiste și pline de entuziasm, cărțile de acest gen au menirea de a ne aduce speranță. Și unde e speranță, e viață, încredere și succes. Pot fi considerate ca pietre de temelie pe care ne împlinim destinele, de aceea, părerea mea este că astazi sunt o necesitate. Adică, mai pe românește spus: “MUSAI!” ( :) ) Doresc chiar să ridic în mod strategic miza și pot să spun că degeaba ai trăit în viața asta dacă nu ai permis cărților de dezvoltare personală să te învăluie în magia lor! Au un aspect practic pronunțat, sunt o unealtă eficientă în cucerirea care se numeste „Viață”. Sunt, dacă vreți, know-how-ul îndeplinirii visurilor noastre. Stă în puterea noastră să le clădim. Nu este niciodată prea târziu să ne luăm frâiele destinului în propriile mâini, să ne schimbăm în bine, să ne îmbunătățim, să evoluăm.

Aș fi extrem de fericit dacă mi-ați permite să vă sugerez câteva cărți ce mie mi-au plăcut fantastic de mult. E doar o simplă sugestie, voi ați putea găsi și alte cărți minunate care să vă facă inima, mintea și sufletul să vibreze. O să le pun sub forma unui top. TOP 20 MTV a fost una dintre marile mele bucurii ale vieții mele din tinerețe! Ah, inutil să vă spun, mă aflu încă în toiul acesei perioade de Aur și după calculele mele va dura cel puțin până bifez pragul de 100 de ani în Jurnalul Recunoștnței! :) Analogia este naturală, ideile și învățămintele din cărți fiind muzică pentru urechile noastre!

Cărți “MARFĂ” – Dezvoltare Personală
TOP 20 MTV

1. Philip Baker - “Secretele oamenilor împliniți”
2. Dale Carnegie - “Secretele succesului”
3. Gary Chapman - “ Cele cinci limbaje ale iubirii. Cum să-ți exprimi față de partener implicarea trup și suflet” (și alte cărți de educația în cuplu)
4. Pavel Coruț - “Către culmile succeselor – Formula fericirii”
5. Stephen Covey - “Cele 7 deprinderi ale persoanelor eficace”
6. Romeo Crețu - “Ce merită să știi despre viață”
7. Frédéric Fanget - “Sensul vieții - Răspunsurile psihologiei pentru a da sens propriei vieți”
8. Les Giblin - “Cum să dobândiți încredere și putere în relațiile interumane”
9. Haim Ginott - “Între părinte și copil. Ghid de comunicare afectuoasă” (și alte cărți de creșterea copilului)
10. Louise Hay - “Poți să-ți vindeci viața”
11. Jeff Keller - “Atitudinea este totul. Schimbă-ți atitudinea... și îți vei schimba viața!”
12. Sonja Lyubomirsky - “Cum să fii fericit”
13. John Maxwell - “Dezvoltă liderul din tine”
14. Phillip McGraw - “Strategii de viață”
15. Norman Vincent Peale - “Forța gândirii pozitive”
16. Anthony Robbins - “Descoperă forța din tine”
17. Florin Roșoga - “Ghidul de evoluție personală – 101 idei de dezvoltare personală”
18. David Schwartz - “Puterea magică a gândului”
19. Martha Stewart - “Regulile Marthei - 10 reguli esențiale pentru atingerea succesului atunci când începeți, construiți sau administrați o afacere”
20. Hal Urban - “Cele mai importante lecții de viață”

Miza adevărată a jocului este să facem alegerile pentru o viață autentică și împlinită, să cultivăm valorile ei vii, izvorâte din Cornul Abundenței bunului nostru Dumnezeu: DRAGOSTEA, CREDINȚA, SPERANȚA, SMERENIA, CURAJUL, ATITUDINEA, DEPRINDERILE FOLOSITOARE, RECUNOȘTINȚA, RESPECTUL PENTRU VIAȚĂ, CINSTEA, ONESTITATEA ȘI INTEGRITATEA, RÂSUL, CUVINTELE AMABILE, MOTIVAȚIA ADEVARATĂ CARE VINE DIN INTERIOR, VISURILE ȘI SCOPURILE ÎN VIAȚĂ, MUNCA SUSȚINUTĂ CU SIMȚ DE RĂSPUNDERE, TIMPUL, HRANA PENTRU CORP, MINTE ȘI SPIRIT, BUNĂTATEA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, DĂRUIREA, IERTAREA, EMPATIA, GÂNDIREA, POTENȚIALUL, IMAGINAȚIA, OPORTUNITATEA, POSIBILITĂȚILE, ÎNNOIREA, EXCELENȚA, CARACTERUL, DEZVOLTAREA PERSONALĂ, BUCURIA DE A ÎNVĂȚA O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ, MAGIA CĂRȚILOR, BUNELE MANIERE, LIMBAJUL, COMUNICAREA, ASCULTAREA, RESPECTAREA REGULILOR, APRECIEREA DIFERENȚELOR, COMPASIUNEA, SFÎNTA SCRIPTURĂ, SUCCESUL AUTENTIC, ECHILIBRUL VIEȚII, ÎNTELEPCIUNEA, BUCURIA, etc. (Am găsit aceste lucruri minunate în cărtile unui autor pe care eu îl prețuiesc mult, Hal Urban: „Cele mai importante lecții de viață” și „Alegeri care îți schimbă viața”. Din aceste două cărti ar ieși un manual de psihologie motivațională extraordinar pentru copiii noștri! Ca să întregesc podiumul, toate locurile cu aur, material didactic fantastic pentru copiii noștri, dar și pentru părinți și bunici sunt “Cele 15 legi supreme ale dezvoltării personale” de John C. Maxwell și “Dezvoltare personală pentru oameni isteți” de Steve Pavlina.) The good stuff, adică! („Mărfurile” bune!) În gânduri, vorbe și fapte bune și frumoase. Și aici e toată frumusețea! :)

Să dăm un exemplu legat de aceste virtuți ale vieții: cultivarea cinstei și a integrității în viață în detrimentul necinstei, a hoției și a corupției. Știm cu toții această problemă, ne izbim de ea în viața de zi cu zi, cu toții suntem afectați. Acum vedem la televizor spații ample dedicate “spectacolului” trist al cătușelor. Până și lideri din toate domeniile, care în mod normal ar fi trebuit să fie modele de urmat, sunt atinși de acest flagel. O poliție și o justiție eficiente sunt folositoare și minunate, dar dacă ar fi să împrumutăm un concept din medicină, profilaxia este cea mai eficientă armă de atac împotriva bolii. În cazul nostru, ea se numește educația pentru viață. Iar cărțile de dezvoltare personală asta fac: umplu spațiul gol lăsat de izbeliște în prezent, rezervat educației pentru viață. Revenind la exemplul nostru, cărțile de dezvoltare personală ne-ar spune că: “A trăi fără onoare înseamnă a avea o personalitate hâdă și urâtă. Necinstea ne oprește din dezvoltarea noastră personală. Ne găsim prizonieri, închiși într-un cerc vicios, ne transformăm în ipocriți și manipulatori. Ne ruinăm relațiile cu ceilalți și chiar propria sănătate, sistemul nostru nervos putând fi afectat. Integritatea, pe de altă parte, atrage beneficii minunate. Viața este mai bogată și mai împlinită. Aduce pacea și liniștea minții, ne clădește caracterul și reputația frumos și durabil. Ne dezvoltă relațiile sociale și atrage după sine sănătatea fizică și mentală. Să construiești un caracter bazat pe integritate înseamnă multă muncă, timp și energie, dar fructele ei sunt dulci, iar beneficiile sunt evidente. Cinstea nu este doar cea mai bună politică, dar este singura opțiune acceptabilă, sănătoasă și pozitivă pe care o avem”. Destul de bine spus, nu? Natural, pentru a fi eficiente, principiile dezvoltării personale trebuie studiate și cultivate de fiecare din noi în parte, dar și școala și biserica merită și trebuie să aibă câte o bucată generoasă din “plăcintă”, motiv pentru care am consacrat, puțin mai încolo câte o secțiune specială fiecăreia în parte.

Acest prilej trebuie să fie în primul rând un legământ pe care îl facem cu noi înșine pentru a fi mai buni, mai drepți, mai harnici, mai responsabili și mai încrezători. Și asta în fiecare clipă și în fiecare aspect al vieții, fie că muncim cu sârg la locul de muncă, citim o carte în bibliotecă, strângem mândruța în brațe, șoptindu-i vorbe dulci, de iubire, sărutăm copilul pe creștet înainte de culcare, spunem o rugăciune în sfânta biserică, punem țara la cale cu prietenii la o bere pe terasă, introducem încrezători votul în urnă în speranța unui viitor mai bun și câte și mai câte. Asemeni unui bulgăre de zăpadă care se rostogolește de pe vârful unui munte și când ajunge în vale se preface în avalanșă. Un Cod al Onoarei. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii!,” cum zice Poetul. „Prețuiește viața!,” cum zice Zâna. „Omul bun și pomul copt,” cum zice Trubadurul. Regulile pentru o viață autentică, de succes sunt simple și odată ce le aplici simți că ești cu adevărat viu, satisfacțiile fiind fantastice! Și ce minunat ar fi dacă fiecare dintre noi și-ar înscrie în agenda propriei vieți să facă astfel încât lumea în care trăim să fie un pic mai bună! ♥ Și aici mi-L imaginez pe bunul nostru Dumnezeu din Ceruri zâmbind cu bunătate, dragoste și bucurie, oamenilor: „Thank you for your cooperation! – Mulțumim pentru cooperarea dumneavoastră!” (replică de marcă a Poliției din filmul „Al cincilea element” / „The Fifth Element”, în regia lui Luc Besson).

În încheiere, aș vrea să vă mărturisesc un truc. Multă lume se sperie de titulatura de “psihologie”, închipuindu-și că e ceva deosebit de greu și de complicat, ceva de genul “știință de rachetă”. În realitate, ele sunt scrise într-un limbaj accesibil, simplu, plăcut, accesibil oricui, bogate în exemple practice, un adevărat regal. Deci, ce ne mai rămâne de făcut este să bobinăm! Sau, cum zice prietenul Connect-R: “Bagă mare!” :-) Lectură plăcută!


Cu mult drag, respect și considerație,

p.s.
În spiritul acestei idei, pagina “[POMUL VIEȚII] Frunza de Stejar pe Drapelul României” vine și cu alte câteva propuneri în articolele: “Predarea Psihologiei Motivaționale și de Dezvoltare Personală în Școala Românească” și “Biserica Ortodoxă Română, rol de mentor și susținător pentru o viață împlinită, fericită și frumoasă”, pe care vă invit să le citiți.

Un Proiect pentru un Viitor Frumos Împreună Acasă

[Versiunea 5.7 – Kamasutra - 29 Iunie 2026]

Întregii Românii Frumoase ♥ J

Motto: „Iar stejarul poporului meu tare ridică și azi în vânturi / Întunecata-i frunte și proaspăta lui frunză” – Mikhail Ilici Eminovici

[Artistă Plastică: The Mighty Dr. PAULA-PATRICIA GANEA – Aka PATŸ – PRINȚESA BUBURUZĂ – THE WONDER WOMAN ♥ J]

Dragi Prieteni Patrioți, Români Verzi Ca Stejarii,

Vă scriu acum pentru a vă face cunoscută o idee în speranța că o să vă placă, cu rugămintea de a-mi spune părerea voastră sinceră: aplicarea motivului frunzei de stejar pe mândrul drapel al României. Pentru toți românii, o idee pentru inimă, minte, trup și suflet – pentru libertate!

Am avut frumoasa șansă să locuiesc vreo câțiva ani de zile în Canada, acum câtva timp în urmă. I-am văzut pe canadieni ce mândri sunt de drapelul lor național, ce semnificație și ce importanță are frunza de arțar pentru inima canadienilor. Am participat și la sărbătoarea zilei naționale a Canadei în capitala Ottawa. „C′est la folie!” O mare de oameni manifestându-și bucuria și mândria de a fi canadieni și arborând steaguri canadiene, copii tatuați pe obrăjori cu frunza de artar, o adevărată încântare! Dacă doriți, vă pot arăta și niște poze, însă realitatea este copleșitoare. Întreaga lume știe de Canada ca fiind țara frunzei de arțar, este un brand de succes pe care Canadienii și l-au clădit cu mândrie în timp. Legat de Frunza de Arțar de pe drapelul Canadian, Fundația lu’ Pește propune, în spiritul proiectului Pomului Vieții, o semnificație hyggae: pornind de la faptul că siropul de arțar este o delicatesă exquisite, folosit, de exemplu, la turnat peste clătite puhave și gustoase și alte dulciuri savuroase, Frunza de Arțar de pe Drapelul Canadian să însemne DULCEAȚA VIEȚII, IUBIREA, în toate formele Sale.

Văzând imensul succes al modelului canadian, am reflectat și asupra țării mele și mi-am dat seama că și noi avem o frunză-simbol, dragă inimii noastre, cu rădăcini adânci în cultura, istoria și spiritualitatea neamului românesc. „Așa-i Românul cand se veselește, / Ca și Stejarul când înmugurește. / Așa-i Românul când este iubit, / Ca și Stejarul când e înverzit", mi-au răsunat în minte versurile unui cântec atât de drag nouă, Românilor. Apoi m-am gândit și la alte exemple: „Român Verde Ca Stejarul”, „Codrul e frate cu Românul”, Stejarul legendar din Borzești, Gorunul lui Horea de la Țebea, etc. Am rezolvat deunăzi o Integramă-Panaramă Strașnică și am aflat că, „DUMBRAVĂ” înseamnă, pe lângă Pădurea Tânără de pe Malul unui Râu, și Pădure de Stejari. Asta e Super Tare, Prieteni, știm cu toții, am văzut Filmul Fantastic, am citit Cartea Minunată, Capodopera Șăfului Suprem, The Mighty MIHAIL SADOVEANU, „Dumbrava Minunată”, una din Cărțile Minunate ale Copilăriei, Aventurile Uluitoare ale Fetiței LIZUCA și Cățelului PATROCLE în Dumbrava Fermecată, o Alegorie A Copilăriei și A Vieții, Minunată, Motivațională și Inspirațională!!! Iată și un alt grăitor și savuros exemplu, un fragment dintr-un cântec al Zeilor Fantastici, Brilianți Și Geniali – Gentlemeni Autentici și Veritabili de la NEMURITORII, despre Dumnezeu (în Avatarul lui Lae Chiorul) și Fiii Săi preaiubiți, Haiducii aka NOI, Oamenii: „La Stejarul Din Poiană, / Stau Haiducii Roată, / Și Le Cântă Lae Chiorul, / Le Cântă De Soartă!” Fiind pasionat de sport, mi-am amintit și de faptul că naționala de rugby a României are ca siglă frunza de stejar. Este un sport pentru oameni viguroși, ce necesită suflet, implicare totală, muncă în echipă, disciplină și fair-play. Și eșichierul politic este reprezentat: partidul Noua Republică are ca semn electoral stejarul. De mare clasă este imaginea stejarului propusă de dumnealor, cu coroana având forma hărții țării, alcătuită din valori și alegeri autentice ale vieții. Banca CEC, un brand de succes românesc, cu care mulți dintre noi am copilărit, are ca siglă frunza de stejar. Nu întâmplător o amintesc aici, ideea de bani, bogăție și prosperitate, atât la propriu, cât și la figurat, este, așa cum vom arăta, strâns legată de acest simbol. Vinul (precum și alte licori rafinate și pline de caracter) se înnobilează în butoaie de lemn de stejar. Cum ne cântă spre desfătarea Inimii și al Sufletului și Zeii Brilianți, Fantastici Și Geniali – Gentlemeni adevărați și veritabili de la Ansablul Etnofolcloric PLĂIEȘII: “Polobocul De Stejar / Nu Face Vinul Amar! / Da’ Mai Rău Îl Îndulcește, / Pe Mine Mă-Nveselește!” Să privim asta și în plan metaforic, cunoscând simbolistica vinului și a stejarului și vom constata că ajungem undeva cu totul și cu totul interesant! Ultima dată, am avut plăcuta surpriză să aud despre Frunza de Stejar într-un colaj de cântece patriotice fantastice și minunate interpretate de Zeițele magnifice Mariana ANGHEL, împreună cu fiica Excelenței Sale, Adriana, în cadrul Festivalului Național “Strugurele de Aur” Jidvei Alba Iulia, difuzat de TVR în cadrul nepieritoarei emisiuni “Tezaur Folcloric”. Cu permisiunea Dumneavoastră, redau aici versurile unuia dintre ele, un cântec de cătănie, sunt prea faine, prea meseriașe și înălțătoare ca să îmi permit să trec peste ele fără să vi le spun, iar melodia o puteți asculta AICI: https://www.youtube.com/watch?v=Cez75B9-7yM.

“Frunzuliță, Frunză Verde, Verde De Stejar, 

Ia Vezi, Dragă Copiliță, Ce Mai Armăsar! 

Armăsar Frumos De Munte, 

Ager, Sprintenel, 

Negru Și Cu Steaua-N Frunte, 

Sai În Foc Cu El! 

La Oaste Țara Ne Cheamă, 

Haideți, Frați Români! 

Să Luptăm Pentru Dreptate, 

Măi, Frate Român! 

Pentru Sfânta Țărișoară Și Neamul Străbun, 

Mergi Cu Dragoste De Țară, 

Măi, Frate Român!”

***

“Veniți, Români, Să Cerem Dreptul,

Să Spunem Tot Ce-Avem În Noi,

Căci Libertatea Este Sfântă,

Și Dumnezeu Este Cu Noi!

Căci Libertatea Este Sfântă,

Și Dumnezeu Este Cu Noi!

Cu Dumnezeu De-Acum ‘Nainte,

Munteni Și Moldoveni Și Moți,

Un Drum Avem Peste Morminte,

Un Steag Ne-Acoperă Pe Toți,

Un Drum Avem Peste Morminte,

Un Steag Ne-Acoperă Pe Toți!

Când Îl Privesc Cu-Nfiorare,

El Nu E-Nșelător Miraj,

E Steagul Nostru, Steagul Care,

A Fluturat În Vânt La Blaj!

E Steagul Nostru, Steagul Care,

A Fluturat În Vânt La Blaj!

Dreptatea E A Lui Stăpână,

Pe Steagul Nostru Scrie Sfânt,

Căci Pe Câmpia Libertății

A Fluturat Un Singur Gând,

Căci Pe Câmpia Libertății

A Fluturat Un Singur Gând!”

***

“Se Înalță Până Sus La Ceruri,

Cântecul Ce Vine Din Ardeal,

Glasurile De Români Răsună,

Sunt Români Veniți La Alba Iar!

Vin Români, Vin La Alba Iar, Vin La Alba Iar!

Frați Români Din Cele Patru Unghiuri,

Fruntea Ți-O Ridică-Acuma Sus,

Că Din Somnul Greu, Somnul De Moarte,

Înviat-Ai Ca Iisus!

Vin Români, Vin La Alba Iar, Vin La Alba Iar!

Toți Românii-Și Dau Mână Cu Mână,

Și Întind O Horă În Ardeal,

Hora-I Mare Și Cuprinde Țara,

Soarele Răsare Din Ardeal!

Vin Români, Vin La Alba Iar, Vin La Alba Iar!

Vin Români, Vin La Alba Iar, Vin La Alba Iar!”

Încântat de noua mea descoperire, am făcut o mică activitate de cercetare la bibliotecă pentru a afla mai multe despre simbolul stejarului în cultura românească și universală. Astfel, „Dicționarul de magie, demonologie și mitologie românească” de Ivan Evseev mi s-a părut foarte bine documentat. Iar ceea ce am descoperit, pur și simplu mi-a uns sufletul cu miere: „Stejarul este unul din cei mai importanți arbori sacri la români. El ocupă un loc important în viața și spiritualitatea poporului român, fiind considerat un arbore totemic. Vechii locuitori ai patriei noastre își puneau, de cele mai multe ori, așezările lor sub pavăza acestui copac mitic. Prin dimensiunile sale impresionante, simbolizează longevitatea, puterea de a rezista tuturor vicisitudinilor timpului. O lungă tradiție culturală a făcut din acest copac măreț simbolul forței fizice și psihice, al perenității și majestății. Cu rădăcinile sale înfipte adânc în pământ și cu vârful ridicat spre cer, stejarul se înfățișa omului culturilor tradiționale ca un arbore axial, care asigura comunicarea dintre cele trei lumi: lumea subpământeană, lumea terestră și lumea celestă. Stejarul e o metaforă a omului ce nu se lasă doborât de soartă, o alegorie a verticalității sale morale. Martor al trecerii atâtor existențe terestre individuale, stejarul semnifică permanența și continuitatea vieții și a faptelor unui popor, întruchiparea idealurilor naționale ale poporului nostru”. Ei, ce spuneți, v-am acaparat atenția?

Pentru latura universală a problemei, am consultat „Dicționar de simboluri” de Jean Chevalier și Alain Gheerbrant. Stejarul simbolizează „măreție, soliditate, putere, longevitate, înălțime – atât în sens spiritual cât și material, forță morală și fizică, izvor de viață și înțelepciune, fericire și prosperitate. Prin ramurile sale groase și prin frunzișul său des este o emblemă a ospitalității, a unei colectivități unite într-o singură faptă și un singur gând.” Dumnezeule Mare, avem un zăcământ de aur aici!

Am căutat pe internet semnificația culorii verzi din spectrul culorilor. Verdele este culoarea naturii, simbolizând fertilitatea, armonia și prospețimea. Are o corespondență puternic emoțională cu noțiunea de siguranță, stabilitate și rezistență. Muzică pentru urechile noastre! Referitor la culoarea verde, vreau să mai adaug aici ceva și sper chiar să reușesc să vă fac să zâmbiți un pic. Îmi aduc aminte când, puști fiind îndrăgeam și savuram la culme filme patriotice românești în care se povesteau fapte legendare ale strămoșilor noștri. Într-unul din ele, „Columna”, regizat de Mircea Drăgan, este o scenă absolut pitorească. Căpetenia hoardelor barbare, venite să ne cotropească țara, a făcut un compliment frumos acestor plaiuri minunate. A mărturisit, entuziasmat, în timp ce se dădea într-un leagăn legat de o creangă de copac, că îi place țara aceasta și că și-ar dori să stea ei aici. Se mai întreba cum este iarba vara. Părea că petrece un timp minunat în leagăn, încât aș fi vrut să fiu în locul lui pentru a avea parte de distracție. Răspunsul l-a dat mai târziu Mircea Rusu Band: „Iarba verde de acasă, să mă rătăcesc prin lume nu mă lasă!” Firește, versurile trebuiesc privide la modul figurat, fiind un îndemn de a nu permite ca dragostea noastră vie față de glia strămoșească să se diminueze și să se stingă. Iar o aplicabilitate a acestei atitudini este, după părerea mea, ideea frunzei de stejar. Da, vara, iarba noastră de acasă e bună, grasă și e verde!

Mai sunt țări cu același drapel sau similar cu al nostru. Prin aplicarea frunzei de stejar pe falnicul drapel al României, el ar deveni unic în lume. Succesul este de partea celor care se afirmă, care îndrăznesc să facă un pas în față. Prietenii care au citit „Arta succesului la români” de Pavel Coruț știu de ce. De ce nu am fi și noi printre cei învingători? Am văzut recent pe internet niște postere motivaționale absolut magnifice (www.allposters.com ). Printre alte elemente-cheie ale succesului, cum ar fi curajul, atitudinea, angajamentul, caracterul, comunicarea, etc., posterul convingerii mi-a atras atenția în mod particular. Sub o imagine încântătoare a unui stejar falnic scăldat în razele soarelui erau cuvintele: „Convingerea: Fiecare stejar măreț a început prin câteva ghinde care au prins rădăcini în pământ.” Semințele acestui simbol sunt deja acolo, în cultura și ființa noastră. Rămâne numai să le sădim și să le cultivăm. Apoi să culegem roadele.

Legendele lumii întregi mustesc de figura măreață a Stejarului. Dacă doriți un exemplu din numeroasele disponibile în Literatura, Arta și Cultura Universală, cel mai recent și mai nou care îmi vine în minte este magnifica Operă „Falstaff” a Șăfului Suprem, The Mighty Giuseppe Verdi, am văzut-o la tembelizor, acum, recent, pe T.V.R. 3. Acolo, la Stejarul din Parc, la miezul nopții, se adunau Creaturile divine magice, fantastice și fermecate. Briliant!!! Bravo!!! Bravo!!! Bravo!!! Dacă am pune emblema frunzei de stejar pe drapelul nostru scump ar crea legături între poporul nostru și popoarele lumii. Va face un serviciu imens României, toți vor localiza țara noastră ca fiind țara frunzei de stejar și ne vor privi cu simpatie și respect. Dacă nu ne place uneori cum suntem priviți de alții, ar trebui să ne întrebăm în primul rând cum ne privim pe noi înșine.

Ca Exemplu Grăitor, Stejarul OAKY apare falnic, înțelept, prietenos, hâtru, părintesc, divin, victorios și triumfal în Valea Magică a Răbdării din uimitoarea serie de aventuri fantastice ale lui ERUS (N.B. „IT’S RU$$IAN!”) powered by The Mighty Sir Alec Blanche, („Aventuri în Țara Virtuților”, „Erus și Valea Răbdării”, „Erus și Lumile Nevăzute – Famiglia, Lumina, Palavra”, „Erus și Valea Iubirii”, „Erus și Misterul de pe Insula Zburicornilor”, ș.a.m.d.), Cărți care Îi educă, motivează și inspiră frumos pe Prunci să îmbrățișeze Valorile Vii și Nepieritoare ale Vieții,vă recomandăm călduros tuturor, enjoy to the fuLLest!

Am crea astfel un brand de țară pentru România ce ar pune în valoare forța creatoare a poporului nostru, chintesența spiritului acestui neam binecuvântat de Dumnezeu, în care să investim încredere, energie și pasiune. O marcă distinctivă, blazonul țării, emblema noastră care să sintetizeze trăsăturile națiunii române. O carte de vizită care să prezinte identitatea curată, reală, pozitivă și atractivă a țării noastre. Ne-ar ajuta să ne întărim încrederea în noi, ne-ar da curajul să fim noi înșine, ne-ar motiva, ne-ar ajuta să ne afirmăm, ar da culoare și sens vieții noastre. Merităm asta cu prisosință! Ar face un imens lobby pentru România în lume. Ceea ce crede restul lumii despre o națiune este important, afectează locul acelei națiuni în competiția pentru turism, investiții, pentru piețe externe de desfacere și pentru influență politică și culturală, lucruri care se răsfrâng asupra nivelului de trai al populației. (după „Branding de țară - România” de Natalia Cimpoca și co-autorii)

Țări din vârful culturii și civilizației, cu o experiență înfloritoare în democrație, au sesizat importanța adoptării unui simbol național ca factor motivațional și element coagulator al mândriei și afirmării naționale. Astfel, S.U.A. au vulturul pleșuv, Franța - cocoșul galic, Germania – acvila de munte, și exemplele ar putea continua. Divinitatea și Lucrarea Sa mai este reprezentată și pe alte flamuri ale altor națiuni curajoase: Soarele (Argentina, Japonia, și Uruguay), Semiluna cu Stea (țările musulmane), Steaua (pe drapelele mai multor țări). Ar fi cazul să le urmăm exemplul! Ideea doamnei ex-ministru a turismului Elena Udrea de a crea un brand românesc al turismului este salutară, am tot respectul și admirația pentru această inițiativă, însă stejarul este un simbol mult mai bogat în semnificații. Avem în cămara noastră de albinuțe harnice și pricepute toate ingredientele necesare creării unui brand de încredere, de succes: integritatea, încrederea, atașamentul, mândria, pasiunea. Stă în puterea și destinul nostru să construim un brand puternic românesc căruia să-i fim fideli toată viața și pe care să îl transmitem mai departe generațiilor viitoare. În spiritul acestei idei, îmi vine acum în minte prima din cele „10 porunci ale exilului românesc”, ale marelui patriot Ion Rațiu: „Fii mândru că eşti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil, vechi. Civilizația are rădăcini adânci în pământul țării noastre.” Frunza de stejar va sta chezășie și va povesti cu mândrie lumii întregi aceste lucruri.

Din câte îmi aduc eu aminte de la orele de biologie din școală, frunza este o adevărată uzină vie, un mecanism perfect cu precizie de ceas elvețian. În magistrala serie de documentare realizate de către BBC, “Wonders of the Universe” / “Minuni ale Universului”, profesorul universitar Brian Cox ne oferă o descriere frumoasă și corectă a frunzei: “Aceste frunze sunt mașinării minunate, modalitatea naturii de a înhăma puterea Soarelui”. (Și de unde altundeva putem citi o revistă, o carte, vedea un film sau asculta un disc cu muzică englezești, toate „the cat’s pyjamas” decât de la British Council?) Ne duce deci cu gândul în mod natural la simboluri ce țin de succes într-o societate modernă și eficientă: excelență, organizare, eficiență, muncă în echipă, leadership, etc. (așa cum sunt ele explicate strașnic de bine în cărțile de dezvoltare personală ale lui John Maxwell, spre exemplu)

Părerea mea este că un articol sau o lucrare nu pot fi considerate suficient de serioase și de încredere dacă nu fac referire și la un basm sau desen animat care să hrănească și să bucure copilul din noi. Așa că vă invit la film: „Epic” / „Regatul secret”, în regia lui Chris Wedge. Filmul prezintă superb epica bătălie dintre lumea vie și verde a naturii cu cea a putregaiului și a descompunerii. Ambele necesare pentru realizarea ciclului de reînnoire a naturii. Eu aș vrea să vă propun să-l privim dintr-un alt unghi, metaforic. Lupta dintre Bine și Rău, dintre Lumină și Întuneric, dintre Înțelepciune și Nesăbuință. „Many leaves, one tree.” / „Mai multe frunze, un singur copac.” Așa trebuie să fim și noi, oameni-frunză uniți la Copacul Vieții.

Ar mai fi un aspect pe care aș vrea să îl discutăm aici. Poate ar fi trebuit să încep cu asta... Societatea românească este una laică, însă nu trebuie să uităm că suntem un popor creștin. Fiecare dintre noi ne aducem aminte de prima cruciuliță făcută la îndemnul părinților sau bunicilor noștri și ce semnificație are ea pentru tot restul vieții. Iată ce alte „salăți din grădina ursului” am mai găsit în dicționarul mai sus pomenit: „Stejarul este pomul vieții, arborele crucii. La limită însuși Domnul nostru Isus Hristos devine arborele lumii, axă a lumii.” Ar însemna deci să punem o fărâmă din Hristos pe drapelul nostru sfânt, o fărâmă de Iubire. „Sus să avem inimile!”, cum zice Preacucernicul Părintele în Sfântul Altar. „Fie numele Domnului binecuvântat, de acum şi până-n veac!” Și atunci nu va mai exista pericolul să decupăm steagul țării pentru că nu ne vom permite niciodată să ne lepădăm de Domnul Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Unde dragoste nu e, nimic nu e!” „Catedrala Mântuirii Neamului Românesc” pe care o așteptăm cu toții cu mare bucurie ar putea avea un al doilea nume popular: „Catedrala Frunzei de Stejar”, sau, și mai bine, „Catedrala Pomului Vieții”, în numele dragostei ce-o purtăm Bunului nostru Dumnezeu. Și dacă tot suntem la capitolul întrebuințări, îmi vin în minte uniformele militarilor, polițiștilor, pompierilor, medicilor, judecătorilor, profesorilor, etc., precum și echipamentele sportivilor care reprezintă România care pot fi făcute cu motivul frunzei de stejar, ca semn de apreciere, distincție și mândrie națională. Am menționat mai multe profesii, pentru că, după părerea mea, sunt mai multe profesii-cheie care duc o “luptă” sfântă pentru patrie.

Am mai găsit în dicționarul de sinonime amintit mai înainte și faptul că stejarul este simbolul durității. Cred însă că ce putem reține de aici este dârzenia de care a dat dovadă acest popor în fața provocărilor istoriei. Despre destinul nostru vorbește atât de frumos Alexandru Vlahuță în „România pitorească”: „Vijelii cumplite-au trecut peste noi, la toate-am ţinut piept, şi nu ne-am dat, ş-aici am stat. Ca trestia ne-am îndoit sub vânt, dar nu ne-am rupt. Şi-am rămas stăpâni pe moşioara noastră. Ştie numai bunul Dumnezeu cu cât sânge ne-am plătit noi pământul acesta, scump tuturor românilor, scump pentru frumuseţile şi bogăţiile lui, scump pentru faptele măreţe şi înălţătoare care s-au petrecut pe el.”

Așa cum culorile tricolorului românesc înseamnă Libertate, Dreptate, Frăție, ar trebui să găsim și ceva similar pentru frunza verde de stejar. Am văzut că este un simbol încărcat în semnificații, avem de unde alege, slavă Domnului! Dacă ar fi după mintea mea, nu putem greși dacă am alege un buchet de 10 simboluri frumoase, asemeni unui top muzical, sau notei zece de la școală. Am face și un lobby imens școlii, educației, pentru că am da astfel nota maximă Patriei. Primele patru ne sunt sugerate de către părintele Teofil Pârâian în cartea „Din ospățul credinței” și reprezintă cele patru mari virtuți omenești pe care musai să le cultivăm într-o viață de OM: CREDINȚA, SPERANȚA, IUBIREA și SMERENIA: „Credința este ca o rădăcină pe care cresc tulpinile, florile și fructele faptelor bune” – Origene, „Speranța oamenilor este rațiunea lor de a trăi și de a muri.” – André Malraux, „Dragostea – rădăcina și izvorul binelui” – Sfântul Ioan Gură de Aur, „Smerenia este haina lui Dumnezeu. Căci, Cuvântul întrupându-Se, pe ea a îmbrăcat-o şi prin ea ne-a vorbit nouă, în trupul nostru” – Sfântul Isaac Sirul. Pentru completarea listei de până la 10, putem să ne inspirăm din semnificația culorilor drapelelor naționale ale altor țări cu o civilizație, cultură și democrație înfloritoare: ADEVĂRUL, TĂRIA, LOIALITATEA, ONESTITATEA, GENEROZITATEA, REZISTENȚA, VITEJIA, CURAJUL, PERSEVERENȚA, PACEA, BUCURIA, etc. Am putea, și ar fi chiar indicat să o facem, să încercăm să creativi și unici, prin cuvinte-cheie magice cum ar fi ENTUZIASMUL si RESPONSABILITATEA. Altă variantă, la fel de bună și frumoasă, ar fi să alegem 5 dintre aceste lucruri frumoase, ca fiind cifra Iubirii. Sau o alta, dinamică: în fiecare an să alegem o alta. Evident, strategia de schimbare dinamică poate fi folosită cu succes în orice variantă am alege.

Semințele Stejarului, Ghindele, reprezintă Trufandaua Porcului, ce la Români are Semnificații și Rădăcini adânci în Tradiții și Obiceiuri din Străbuni. Avem minunata și uluitoare “Povestea Porcului” scrisă chiar de Șăful Suprem, The Mighty Ion Creangă, care ne educă și ne învață că Porcul este Arhetipul lui Dumnezeu, la fel ca Orice este Viu în Univers, căci Dumnezeu Prea Sfântul și Luminatul este Părintele Bun al Tuturor. Asta face ca Noi, Oamenii și Copiii lui Dumnezeu să fim, la modul figurat și metaforic, Godaci. Propunem Cuvântul “GODAC” în Dicționarele tuturor Limbilor de pe Pământ, să celebrăm această Bucurie și acest Privilegiu, pentru Motivație și Inspirație!!! Este o rezonanță muzicală cu “GODARD” - Șăful Suprem – The Mighty Jean-Luc Godard și sună foarte vesel, pozitiv și nostim. I-am spus odată Cuvântul unei Zeițe Magnifice și Geniale Quebecoase, aflate, ca și mine în Secția de Psihiatrie a Spitalului “Sacre-Coeur” din Montreal, Quebec, Canada și s-a prăpădit de râs, mă punea să îl repet, să se amuze, să se distreze și să se înveselească, Fantastic Feedback, Mulțumim și Apreciem Enorm!!! Vorba ceie: “Oameni Suntem, Porci Mâncăm!!!” În Stejar cresc Mărgărintarele, o specie de Vâsc cu bobițe galbene, de culoarea Aurului. Am aflat despre asta rezolvând o Integramă faină, “Tichie de Mărgărintar” din fantastica Revistă “Integrame cu Noroc”. Știm cu toții ce reprezintă Vâscul în Tradițiile și Obiceiurile Românești: Iubire, Speranță, Belșug, Sănătate, Veselie și Voie Bună, Pace, Succes, Noroc, Bucurie și Fericire. Ne sărutăm Drăgăstos și cu Foc sub vâsc, să avem Noroc și Spor în Dragoste. Mărgărintarele sunt Perlele Vieții, Gânduri, Vorbe și Fapte adunate la Salba De Aur A Vieții.

Am un mare respect pentru americani: nu am văzut un discurs al președinților americani în care să nu fi invocat ajutorul și credința în Divinitate, pe moneda lor scrie “In God We Trust” / „Noi credem în Dumnezeu”. Dumnezeu este prezent în istoria americană, iar această națiune a fost întemeiată în spiritul unei credințe nestrămutate în Dumnezeu și în legile Lui. Și ei sunt și moderni și pragmatici și se află în fruntea piramidei civilizației. Am citit câteva cărți bune din crema cărților de psihologie motivațională de succes scrise de experți în materie. În toate, absolute toate se arată și se demonstrează importanța credinței pentru o viață împlinită și fructuoasă! Papa Ioan Paul al II-lea a afirmat despre țara noastră că este „Grădina Maicii Domnului”. Ce frumos! Să ne asumăm această menire! Prin frunza verde de stejar, pe lângă celelalte semnificații, există această uriașă șansă de a avea o frumoasă metaforă a Dumnezeirii pe drapelul sfânt al țării, pe care s-o îmbrățișăm strâns la piepturile noastre, ca popor creștinat de Sfântul Andrei.

Aveți nevoie de mai multe argumente, încă nu v-am convins pe deplin? Mai avem, căci veștile bune despre acest tărâm fermecat ne vin cu nemiluita! Astfel, zona geografică în care se află astăzi România, a fost în urmă cu peste 10.000 de ani, vatra lumii, locul unde a început cu adevărat civilizaţia umană. Și ce alt simbol mai potrivit pentru Vatra Lumii putem avea decât acesta?

Iubim cu toții stema României, acvila pe scut ce ține în plisc crucea izbânzii. Prin adoptarea frunzei de stejar pe drapelul țării am întări aceste simboluri deja existente. Dacă acvila este un simbol falnic aparținând regnului animal, stejarul este poate cel mai impresionant simbol din cel vegetal, ar fi o potrivire perfectă! Îmi aduc aici aminte de o reclamă din Canada excelent realizată, ce mie mi-a plăcut enorm: „Un verre de lait c’est bien, mais deux c’est mieux” / „Un pahar de lapte este bun, dar două sunt mai bune”. Și ca un fapt interesant, motivul central al clipului era semnul Victoriei, atât de drag tuturor. (Și DA!, reclama mă duce inevitabil cu gândul la un pahar strașnic de vin roșu ce îl cheamă pe al doilea și nu mă pot abține să nu zâmbesc de fiecare dată. :-) )

Am analizat aspectele pro și contra ale problemei. Dacă cele pozitive sunt din abundență, nu îmi vine nimic în gând la capitolul neajunsuri. Mă gândesc însă că s-ar putea da o interpretare greșită, judecând după opinia unora dintre prietenii mei care au citit aceste rânduri. Faptul că prietenii noștri maghiari au culoarea verde drept simbol al identității lor culturale nu trebuie să ne inhibe în alegerea noastră. Verdele este al tuturor, nu deține nimeni, deci nici ungurii, monopolul asupra lui. Spre exemplu italienii, frații noștri din ginta latină, au verde pe drapelul țării lor. Dacă îmi este permisă o glumă, în spiritul tradiționalei prietenii româno-maghiare, din punctul meu de vedere eu văd problema astfel: maghiarii vor arbora chiar inima drapelului național românesc, vor fi printre cei mai destoinici patrioți români. “Dacă nu se duce muntele la Mahomed, vine Mahomed la munte!” :-) Lăsând gluma la o parte, făcând loc frunzei de stejar în inimile și mințile noastre ne va ajuta să ne respectăm mai mult și să ne avem cu toții ca frații.

O altă critică la adresa ideii mele a fost că avem deja tricolorul nostru și că frunza verde de stejar ar fi prea mult. În nici un caz nu înseamnă că renunțăm la tricolorul nostru! Acesta ar căpăta o inimă ce va bate la unison cu toată suflarea românească, care să ne fie alături la bucurii și la necaz, pe care să o purtăm în cuget și în simțiri. Mă întreb dacă putem acuza curcubeul după ploaie că are prea multă culoare!... Combinația de culori roșu – galben – albastru – verde este folosită cu imens succes în sigla Windows de Microsoft – cel mai popular sistem de operare pe calculatoare din lume. A știut „vulpoiul bătrân” de Bill Gates de ce să o folosească! Fără îndoială, este o alegere câștigătoare. Mi s-a mai spus și că nu aș avea simțul realității și am fost sfătuit să mă uit în jur. Am urmat sfatul întocmai. Am vazut un tărâm pitoresc de basm, adevărat colț de rai, oameni minunați, frumoși, deștepți, harnici, talentați și destoinici - o societate bazată pe principii morale și etice, o istorie glorioasă, o cultură și civilizație frumoase, ce merită cu prisosință un asemenea simbol măreț! Sper că sunt în asentimentul tuturor, sfânta noastră glie strămoșească merită ce este mai bun pe lumea asta, “la crème de la crème”! Cel mai frumos drapel din lume este deja în mâinile noastre, dar este loc de mai bine, astfel încât vom avea un drapel mândru și rupt din soare! Istoria se respectă, dar se și scrie!

Nu trebuie să ne temem niciodată de schimbare, ea fiind o parte inevitabilă a vieții. Dacă ne oprim din a ne schimba, ne oprim din a exista. Abilitatea de a iniția chiar noi schimbarea în bine ne ajută să prosperăm. Dacă este benefică, cum e și în cazul de față, dacă aduce bucurie și progres trebuie să o realizăm cu curaj, entuziasm, speranță, credință și multă dragoste. Suntem responsabili pentru viața noastră, suntem creatorii propriului destin. Trebuie să fim atenți la ce este important: la propriile alegeri și atitudini aici și acum. Evident, la început, ideea frunzei de stejar ni se poate părea străină și neprietenoasă, din spirit de autoconservare. Dar odată ce ea va încolți în inimile noastre și va da roade, nu ne vom mai putea dezlipi de ea, va fi parte integrantă a ființei și identității noastre naționale. Există o lege care guvernează Universul - Legea Atracției care spune că gândurile bune atrag după sine lucruri frumoase. Să acceptăm această provocare, să facem strategia pentru un viitor frumos, sădind în piepturile pruncilor noștri semințele măreției și lucruri minunate se vor întâmpla! Miza o reprezintă calitatea vieții, speranțele, visele și idealurile noastre.

Dacă credeți că ideea mea are potențial, ar trebui să o aducem la cunoștință românilor, să o discutăm și să o analizăm împreună. Eu îndrăznesc să visez că va readuce speranța și va înflăcăra inimile concetățenilor mei. O idee ar fi o campanie publicitară în care expresia „Sunt mândru că sunt român!” este aproape obligatorie. Aș avea și o idee pentru finalul spotului: un dialog absolut savuros din Pulp Fiction regizat de Quentin Tarantino. Făcând paralela cu mitologia străveche dacică, secvența ar reprezenta magistral chemarea la luptă a Marelui Lup Alb ce se adresează fiecăruia dintre noi:

Mr Wolf (Dl. Lup) – Expertul, în control, sigur pe sine:

- „Mie unuia îmi place stejarul. Dar ție, Jimmie? Îți place stejarul?” / „I like oak myself. How about you, Jimmie? You an oak man?”

Jimmy - tipul timid, „mustăcind”. Probabil același Jimmy din cântec, căruia „îi plac fetițele-n bikini”, deci negreșit un „fine art connoisseur”:

- „Stejarul este drăguț.” / „Oak's nice.” :-)

Artiștii români ar putea veni în ajutor. L-aș exemplifica pe Maestrul Tudor Gheorghe; să îl rugăm să facă un album simfonic pe această temă cu influențe din folclorul românesc. Și dacă suntem aici, musaui sa vă îndemn să cumpărați CD-ul magnific al Famigliei Ortodoxe – „Cântece Pentru Neam Și Țară”. Și ia uitați Domniile Voastre ce Giuvaier Neasemuit și Neprețuit am găsit în El, “Măi Stejar!”:

“Măi Stejar Pletos Și Verde, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

Ce-Ți Înalți Vârfu-N Păduri, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

De Sub Tine Nu Se Vede 

Voinicelul Cu Conduri, 

Tra, La, La, La, La, La, La, La, La, 

Tra, La, La, La, La, La. 

Măi Voinice, Dragă Frate, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

N-Ai Nici Cum Frică De Moarte, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

Căci Sub Mine Tu De-Ai Fi, 

Umbra Mea Scut Îți Va Fi, 

Tra, La, La, La, La, La, La, La, La, 

Tra, La, La, La, La, La. 

Am O Țară Mult Iubită, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

Ce De Dușmani E Râvnită, 

Tra, La, La, La, La, La, La, 

Pentru Ea Și Neamul Meu, 

Eu Mă Rog Lui Dumnezeu, 

Tra, La, La, La, La, La, La, La, La, Tra, La, La, La, La, La.”

M-am „jucat” un pic pe calculator și am pus o frunză de stejar pe tricolorul românesc, pentru o primă impresie. Am apelat la Ajutor de Nădejde: Kiddos PATŸ –Prințesa Buburuză aka The Wonder Woman și MIHNEA – Regele Inimă De Leu. Arată fabulos! „Asamblare perfectă!” / „Perfect assembly.”, cum ar zice Robert de Niro în „Oameni de onoare” / „Men of Honor” regizat de George Tillman. Un grafician profesionist, un artist s-ar pricepe însă să facă o treabă minunată. O idee bună ar fi organizarea unui concurs pe această temă.

Am încercat să privesc cu un ochi autocritic ideea mea, prin prisma a două proverbe românești. În mod normal, așa cum în basmele copilăriei Făt-Frumos trecea prin trei încercări, ar fi trebuit să aleg trei proverbe. Pe al treilea îl las însă la latitudinea dumneavoastră, pentru critică constructivă.

- „Se potrivește ca nuca în perete.” Am respins categoric această variantă. V-am expus argumentele pe care le-am găsit și care pledează covârșitor în favoarea acestei idei. Sunt sigur că ele sunt mai multe decât ceea ce am descoperit eu. Eu sunt de profesie informatician și stropul de spirit logic și analitic pe care îl am îmi spune că e o idee bună. Oamenii de cultură, experții în marketing, psihologii, preoții și prin extenso specialiștii din toate domeniile de activitate ar putea analiza pertinent această propunere. Visez la un brainstorming pe această temă!

- „Țara arde și baba se piaptănă.” În contextul în care trecem printr-un moment dificil, văd în ideea mea un imbold care să ne încarce inimile și mintea cu energie pozitivă, să ne unească pentru a trece hopul. Să ne scuturăm de praf și de colb, să strângem rândurile și să reușim împreună frumos. Cred că timp mai prielnic pentru aplicarea acestei idei nu există. Însă, dacă mă gândesc mai bine, se poate ca momentul actual să nu fie tocmai cel potrivit și că ar fi mai înțelept să așteptăm să vină vremuri mai bune și mai prielnice pentru această inițiativă. Eu mă gândeam că întregirea neamului românesc (unirea Basarabiei și a Bucovinei de Nord cu România) ar fi momentul PERFECT pentru acest lucru. Un sondaj recent de opinie arată că într-o manieră covârșitoare (aproape 90 %) românii doresc cu ardoare reîntregirea patriei, unirea Basarabiei la țara mamă, România. Nutresc speranța că și frații noștri din Moldova de peste Prut nutresc aceleași sentimente. Basarabia pământ românesc! – Basarabia e România! Într-un program magistral realizat de TVR, românii l-au ales pe Ștefan cel Mare și Sfânt ca fiind cel mai mare român al tuturor timpurilor. Știm cu toții testamentul lasat de marele voievod națiunii: "Moldova nu a fost a mea şi nu este a voastră, ci a urmaşilor voştri, şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor!" Să ne bucurăm deci de responsabilitate! "Nu vorbiți de iubire - IUBIȚI-VĂ! Nu vorbiți de unire - UNIȚI-VĂ!" O idee = un proiect pentru un viitor luminos împreună Acasă. „Trăiască România dodoloață!” ♥

„Treceți batalioane Române și Prutul

La arme cu frunze și flori

V-așteaptă izbânda, v-așteaptă si frații...

'Nainte! 'Nainte spre marea Unire,

Hotarul nedrept să-l zdrobim!...

Vointa întregului neam.”

Nu trebuie însă să ne limităm doar în a modifica tricolorul țării, nu am demonstra decât că suntem niște nesăbuiți îngâmfați și ar fi mare păcat! Așa cum am arătat, Stejarul este o alegorie a Vieții. Miza adevărată a jocului este să facem alegerile pentru o viață autentică și împlinită, să cultivăm valorile ei vii, izvorâte din Cornul Abundenței bunului nostru Dumnezeu: DRAGOSTEA, CREDINȚA, SPERANȚA, SMERENIA, CURAJUL, ATITUDINEA, DEPRINDERILE FOLOSITOARE, RECUNOȘTINȚA, RESPECTUL PENTRU VIAȚĂ, CINSTEA, ONESTITATEA ȘI INTEGRITATEA, RÂSUL, CUVINTELE AMABILE, MOTIVAȚIA ADEVARATĂ CARE VINE DIN INTERIOR, VISURILE ȘI SCOPURILE ÎN VIAȚĂ, MUNCA SUSȚINUTĂ CU SIMȚ DE RĂSPUNDERE, TIMPUL, HRANA PENTRU CORP, MINTE ȘI SPIRIT, BUNĂTATEA, RĂBDAREA, PERSEVERENȚA, DĂRUIREA, IERTAREA, EMPATIA, GÂNDIREA, POTENȚIALUL, IMAGINAȚIA, OPORTUNITATEA, POSIBILITĂȚILE, ÎNNOIREA, EXCELENȚA, CARACTERUL, DEZVOLTAREA PERSONALĂ, BUCURIA DE A ÎNVĂȚA O VIAȚĂ ÎNTREAGĂ, MAGIA CĂRȚILOR, BUNELE MANIERE, LIMBAJUL, COMUNICAREA, ASCULTAREA, RESPECTAREA REGULILOR, APRECIEREA DIFERENȚELOR, COMPASIUNEA, SFÎNTA SCRIPTURĂ, SUCCESUL AUTENTIC, ECHILIBRUL VIEȚII, ÎNTELEPCIUNEA, BUCURIA, etc. (după Hal Urban: „Cele mai importante lecții de viață” și „Alegeri care îți schimbă viața”) The good stuff, adică! („Mărfurile” bune!) În gânduri, vorbe și fapte bune și frumoase. Și aici e toată frumusețea! :) Acest prilej trebuie să fie în primul rând un legământ pe care îl facem cu noi înșine pentru a fi mai buni, mai drepți, mai harnici, mai responsabili și mai încrezători. „Oameni de bine”, cum l-am auzit odată pe domnul președinte Ion Iliescu, captându-mi pe loc atenția. Și asta în fiecare clipă și în fiecare aspect al vieții, fie că muncim cu sârg la locul de muncă, citim o carte în bibliotecă, strângem mândruța în brațe, șoptindu-i vorbe dulci, de iubire, sărutăm copilul pe creștet înainte de culcare, spunem o rugăciune în sfânta biserică, punem țara la cale cu prietenii la o bere pe terasă, introducem încrezători votul în urnă în speranța unui viitor mai bun și câte și mai câte. Asemeni unui bulgăre de zăpadă care se rostogolește de pe vârful unui munte și când ajunge în vale se preface în avalanșă. Un Cod al Onoarei. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii!,” cum zice Poetul. „Prețuiește viața!,” cum zice Zâna. „Omul bun și pomul copt,” cum zice Trubadurul. Regulile pentru o viață autentică, de succes sunt simple și odată ce le aplici simți că ești cu adevărat viu, satisfacțiile fiind fantastice! Renaști din propria cenușă, ca Pasărea Phoenix. Și ce minunat ar fi dacă fiecare dintre noi și-ar înscrie în agenda propriei vieți să facă astfel încât lumea în care trăim să fie un pic mai bună! ♥ Și aici mi-L imaginez pe bunul nostru Dumnezeu din Ceruri zâmbind cu bunătate, dragoste și bucurie, oamenilor: „Thank you for your cooperation! – Mulțumim pentru cooperarea dumneavoastră!” (replică de marcă a Poliției din filmul „Al cincilea element,” în regia lui Luc Besson.)

Este suficient de „cool” ideea frunzei de stejar? Categoric, DA! Dacă ar fi să ne jucăm un pic cu versurile unui hit, marcă înregistrată B.U.G. Mafia, care luate în sine constituie adevărate perle motivaționale, mesajul frunzei de stejar ar suna cam așa: „Vino mai în față să producem niște lei!”, pentru că „Vreau tot ca și fenta lui Dobrin”, să pot spune că „Nu e nimic pe lumea asta la fel / Ca viața care-o am în cartier!”

Acum aproape două mii cinci sute de ani Herodot ne prevedea un viitor deosebit, dacă vom fi uniţi. Un legământ sfânt față de glia strămoșească și poporul nostru. Această națiune măreață poate, trebuie și va fi învingătoare! Alegerea ne aparține. Să ne asumăm răspunderea pentru propriul destin, luând în mâini cârma vieții și îndreptând corabia încotro dorim: O Românie mândră ca soarele sfânt de pe cer! ♥ Vă Invităm pe Toți să Dansăm Hora Unirii și Dansul Democrației, a Civilizației și a Libertății lui Zorba Grecul pe Pământul României! ♥ :)

„Tot Ce E Românesc Nu Piere,

Şi Nici Nu Va Pieri!

Oricât Vom Îndura,

Jurăm Să Fie Aşa! 

Căci Tot Ce-I Românesc Nu Piere,

Şi Nici Nu Va Pieri!

Românul Știe Să Înfrunte Ceasul Greu,

El Crede În Dreptatea Lui Și-N Dumnezeu! 

Când Țara Viaţa Ne Va Cere,

Noi O Vom Dărui!

Când Ceasul Va Sosi,

Noi Să Plătim Vom Ști!

Căci Tot Ce E Românesc Nu Piere,

Şi Nici Nu Va Pieri!” 

(Jean Moscopol - „Căci Tot Ce-I Românesc Nu Piere!” - https://www.youtube.com/watch?v=OxklTWmRQpw)

Și ce fel de Megieș serios, târtan și cosmopolit aș fi eu cu Articol cu ștaif de renume internațional, brăcinar Pierre Cardin și cu chimer, dacă nu v-aș spune și un banc bun pe tema Stejarului? L-am găsit într-una din minunatele cărți din seria „Bancuri de Nota 10+” (pe care vă îndemn călduros să le cumpărați și să le citiți, garantez Distracția de Zile Mari!) și mi-a plăcut tsaiss, a-ntăia, am râs și m-am amuzat bine, gospodărește, strașnic banc, sper să vă placă și vouă, și e și smart, are niște elemente-cheie de simbol minunate, cine iubește Literatura, Arta, Cultura, va sesiza imediat cu plăcută surpriză.
Un Tip merge cu Bicicleta și, la un moment dat, trebuie să treacă peste un Pod de scânduri. Deodată, aude o voce care îi spune:
- Nu trece peste Podeț că se va prăbuși!
Tipul se întoarce și ocolește prin Pădure. La un moment dat, aude iar vocea:
- Oprește-te! Nu merge mai departe, că Stejarul din fața ta se va prăbuși.
Tipul se oprește și, nedumerit, privește în jur. În acest timp, Stejarul din față se prăbușește. Indignat, întreabă:
- Dar cine ești Tu, de ai grijă de Mine?
Din Pădure, apare un Pitic înaripat, bineînțeles mic, care-i spune:
- Eu sunt Îngerul Tău Păzitor!
Când aude așa, Tipul Îi și cârpește pe loc două perechi de palme și Îl întreabă supărat:
- Da’ când m-am însurat pe unde mi-ai umblat?

V-a plăcut ideea? Ce spuneți, acceptați minunata provocare? Cred sincer că ideea Frunzei de Stejar este una fantastică și mărturisesc că am o dorință arzătoare să o vedem realizată. Rămâne însă ca dumneavoastră, Românii să o analizați cu atenție și să decideți. Voi, prieteni, sunteți adevarații experti! Nu e cu supărare dacă ideea va fi privită ca nereusită. Unul din principiile de bază ale brainstormingului este că până și ideile năroade pot declansa alte idei, cu adevărat bune. De voie, de nevoie, ăsta ar fi planul de rezervă. :) Cât despre mine, ea a plătit deja dividende, am crescut în ochii nevăstuicii mele frumoase ca având „o idee trăznită” și pot să vă mărturisesc că e un sentiment absolut minunat! :-)

În încheiere, vă invit pe toți să ne “virusăm” cu toții de farmecul, aroma și culoarea Pomului Vieții, ascultând melodia „Copacul” de Aurelian Andreescu (https://www.youtube.com/watch?v=8n4dv-pksyk):

„În grădina casei mele e Copacul

Care cântă și pe frunze și pe vânt.

Care știe tot ce-mi place și ce simt.

Care știe cântecul ce-n gând îl cant.

În grădina casei mele e Copacul

Care-mi spune să fiu mândru cum e El.

Care-mi spune să-mi țin fruntea dreaptă tot mereu,

Fie ploaie, fie soare, fie nori, 

Tot ca El! 

Copacul demn se-nalță în grădina mea

Încărcat de roade și de noapte grea.

Au incercat dușmani să-L culce la pământ și să-L știe-ngenunchiat. 

Copacul demn se-nalță în grădina mea

Amețit de soare, de lumina grea. 

Acest Copac e trup din trupul țării sfânt

Și-o fi veșnic pe pământ!

În grădina casei mele e Copacul,

Stă de pază și la bine, și la greu, 

Simt în brațe lemnul tare și-L sărut mereu

Și Copacul se transformă dintrodat' 

Sunt chiar Eu!”

[Artist Plastic: The Mighty Dr. ANDREI-MIHNEA DUMITRIU – Aka MIHNEA - REGELE INIMĂ DE LEU ♥ J] 

Vă multumesc mult pentru ca v-ați rapit din timpul dumneavoastră prețios și că ați citit rândurile acestei pagini! Apreciez enorm, înseamnă mult pentru mine!

Cu mult Drag, Respect și Considerație,

Sydefin ILICI TM Aka / Allias Tzireanu PIFTESCU

p.s.

Am decis să dau curs acestei idei și mi-am luat inima în dinți să v-o împărtășesc pentru că am citit în ultima vreme mesaje cu umor negru la adresa propriei țări. Întreaga mea ființă s-a revoltat! „Nu te întreba ce poate face țara pentru tine, întreabă-te ce poți face tu pentru țara ta!”

O alternativă la această idee, la fel de valoroasă, este de a pune imaginea unui stejar în inima drapelului patriei. Ar avea aceleași simboluri și ar fi cumva mai direct și mai simplu, în ideea că ceea ce este simplu nu este și simplist. Lumea are deja un bradut pe unul din steagurile națiunilor ei (care este de fapt cedru), un stejar ar fi binevenit și s-ar portrivi de minune în peisaj. De exemplu, am văzut pe o carte de dezvoltare personală a editurii Amaltea, sau pe “Pâinea Smarandei” un copăcuț simpatic, ceva similar am putea încerca și aici. Mie personal îmi place însă mai mult frunza, e mai stilat, o metaforă demnă de poporul din care a izvorât geniul lui Eminescu, Enescu și Comăneci. Dar până la urmă, una este mai bună ca cealaltă! Voi ce ați prefera? În spiritul acestor idei care povestesc despre valorile Vieții, am putea găsi un alt simbol pentru inima drapelului sfânt al Patriei noastre?

Doamne, ocrotește-i pe Români! ♥ J

Iași, România ♥ J

Pentru Gâzulițele frumoase din viața mea ♥ J

MIROSLOVEȘTI, IAȘI, ROMÂNIA ♥ J

POESIS @ T.V.R. ♥ J: RUGĂCIUNEA UNUI COPAC ♥ J

Un Copac Cu Ramuri Brune

Și Cu Cercuri - Ani În Trunchi,

Murmura O Rugăciune

Și Smerit Cade-N Genunchi.

Fă-Mă, Doamne, De Mă Taie,

Casă Pintr-Un Om Sarac,

Fă-Mă Pat Într-O Odaie,

Și-Nvelește-Mă Cu Sac.

Fă-Mă, Doamne, Foi De Carte,

Hrană Pintru Minți Să Șiu,

Și Din Trunchiul Meu O Parte,

Fă-O Nai În Cânt Să-Nviu.

Fă-Mă, Doamne, O Icoană,

Oamenilor Să Te Arăt

Și De M-O Tăia La Toamnă,

Fă-Mă Plug Pintru Arat.

Doamne, Fă-Mă Blid Și Linguri,

Să Hrănesc Pă Ceal Flămând.

Și Fereastră Celor Singuri,

Cârjă Pintru Ceal Plăpând.

Sufletul Să Nu Mă Doară,

Fă-Mă, Deci Și Lemn De Foc.

Fă-Mă, Doamne, O Vioară,

Și Sădește-Mă La Loc.

Bard: SILVIO STICEA ♥ J